În cea mai îndrăzneață noapte de atacuri din ultimele săptămâni, forțele ucrainene au lovit simultan două rafinării majore de petrol de pe teritoriul Rusiei — una la 300 de kilometri de front, alta la 700 — plus un complex de armament și un pod feroviar strategic în Crimeea. Cât mai rezistă aprovizionarea cu combustibil a armatei ruse? Asta e întrebarea.
Prima țintă: rafinăria Slaviansk din regiunea Krasnodar. Imaginile de pe rețelele sociale nu lasă loc de interpretare — flăcări masive, coloane de fum negru deasupra rezervoarelor. Autorități ruse au confirmat un mort și un rănit, și natural, au atribuit incendiul „resturilor de dronă căzute”. Poate că asta e reflexul Moscovei ori de câte ori pagubele sunt greu de minimizat. Slaviansk nu e o țintă oarecare. Combustibilul produs acolo aprovizionează direct Crimeea, peninsula pe care Kievul încearcă cu orice preț să o izoleze logistic.
A doua lovitură a vizat rafinăria din regiunea Iaroslavl — la aproximativ 250 de kilometri nord-est de Moscova. Zeci și zeci. Ucraina a extins considerabil raza operațiunilor cu drone. Guvernatorul Mihail Evraev a confirmat pe Telegram că dronele ucrainene au ajuns în zonă. Amploarea exactă a pagubelor? Nicio informație solidă. Dar fumul gros observat de martori locali spune ceva: loviturile și-au atins cel puțin parțial obiectivul.
Rafinăriile rusești lovite: un lanț de atacuri care strânge economia de război
Atacul nu s-a oprit la petrol. La Volgograd, rachetele ucrainene au distrus trei ateliere din complexul Titan-Barrikady — o fabrică-cheie pentru lansatoare de rachete și echipamente de artilerie. Alte două ateliere au suferit pagube parțiale. Incendiile confirmate de rapoartele oficiale ruse. În paralel, un pod feroviar din apropierea orașului Ichky din Crimeea (folosit pentru transportul trupelor și echipamentului militar) a fost avariat, iar un depozit de muniții din Amvrosiivka, regiunea Donețk, a fost lovit. Ministerul Apărării rus declară că a doborât 213 drone în 13 regiuni, dar cifrele nici nu pot fi verificate independent.
Atacurile asupra rafinăriilor nu sunt izolate — fac parte dintr-o campanie sistematică documentată public. 19 iunie: rafinăria din Moscova (responsabilă pentru 40% din combustibilul capitalei) și-a suspendat operațiunile după un atac cu drone. 25 iunie: rafinăriile din Republica Bashkortostan vizate. Rafinăria Lukoil-Nizhegorodorgsintez din regiunea Nijni Novgorod, a patra ca mărime din Rusia, și-a oprit producția. De fapt, campania asta urmează o logică militară recunoscută de doctrina NATO: lovirea infrastructurii energetice și logistice a adversarului pentru a-i degrada capacitatea operațională pe termen mediu și lung, fără confruntare directă pe câmpul de luptă.
Istoric și precedente: cum a evoluat strategia ucraineană de lovire în adâncime
Ucraina a început să lovească sistematic infrastructura energetică rusă de-o primăvară a toamnei lui 2023, când flotele proprii de drone cu rază lungă de acțiune au devenit ceva real. Pânăînainte de asta? Atacurile transfrontaliere rămăseseră rare și limitate la zone de frontieră. Extinderea razei la 700-900 de kilometri — demonstrată acum prin loviturile asupra Iaroslavlului și anterior asupra Tatarstanului — asta e un salt calitativ. Precedentul cel mai apropiat rămâne campania de bombardament strategic aliat din cel de-al Doilea Război Mondial: lovirea rafinăriilor germane a redus cu peste 90% producția de carburant aviatic până în 1945. Istoricii militari citează asta constant când analizează eficiența actuală a campaniei ucrainene.
Efectul cumulativ? Deja vizibil. Peste 20 de regiuni ruse au introdus restricții la vânzarea de combustibil, și cozile la benzinării au redevenit realitate pentru cetățenii ruși — fenomen absent de decenii. Zelenski a rezumat logica întregii campanii relativ clar: „Vom continua operațiunile noastre care slăbesc capacitatea Rusiei de a purta acest război. Fiecare sancțiune pe termen lung reduce resursele care alimentează mașina de război a Rusiei și ne aduce cu un pas mai aproape de pace.”
Reacțiile părților: Moscova minimizează, Kievul escaladează
Reacțiile celor două părți urmează un tipar deja previzibil. Autorități ruse locale confirmă incendiile. Apoi le atribuie invariabil „resturilor de drone doborâte” — expresie care transferă responsabilitatea propriului sistem de apărare antiaeriană, evitând recunoașterea vulnerabilității. Ministerul Apărării de la Moscova publică cifre impresionante de drone interceptate, imposibil de verificat independent. Statul Major ucrainean confirmă atacurile prin comunicate succinte, fără să detalieze metodele sau traseele. Doar că companiile petroliere ruse vizate, precum Lukoil, nu au emis declarații publice despre pagube sau termene de repunere în funcțiune. Experții în energie interpretează asta ca semn al daunelor semnificative.
Detaliul care schimbă tot: presiunea nu vine doar din aer. Crimeea, parțial izolată prin lovirea podului feroviar și prin dependența de rafinăria Slaviansk, devine tot mai greu de aprovizionat cu combustibil, trupe și echipament. Dacă Kievul menține ritm în următoarele săptămâni, Rusia va fi forțată să aleagă între aprovizionarea frontului și economie.
Ce urmează
Analiștii urmăresc trei indicatori-cheie. Unu: dacă rafinăria Slaviansk va putea fi repusă în funcțiune înainte ca rezervele de combustibil din Crimeea să scadă critic. Doi: dacă Rusia va intensifica atacurile asupra rețelei electrice ucrainene ca represalii simetrice. Trei: dacă Occidentul va comenta public extinderea razei de acțiune a dronelor ucrainene până în apropierea Moscovei. Parlamentul European a adoptat deja în iunie 2024 o rezoluție prin care îndeamnă statele membre să ridice restricțiile privind utilizarea armelor furnizate Ucrainei pentru lovirea țintelor de pe teritoriul rus — un context legal și politic care poate lărgi și mai mult opțiunile Kievului în săptămânile următoare.