Tribunalul Sibiu a decis că statul român devine proprietar și asupra celei de-a doua jumătăți a imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu, clădire asociată cu numele lui Klaus Iohannis. Hotărârea deschide drumul spre recuperarea unui prejudiciu estimat la sute de mii de euro. Și cum se întreabă lumea acum: cât din ce a deținut fostul președinte mai rămâne în familia sa?
Imobilul a fost revendicat de două familii — Iohannis și Baștea — pe baza unor certificate de moștenitor. Statul le-a contestat. Susținea că actele sunt false, pur și simplu. Judecătorii au acceptat argumentele, au dispus radierea dreptului de proprietate al soților Iohannis și au înscris statul român ca titular al cotei respective. De fapt, asta nu e prima oară când Klaus Iohannis pierde un imobil prin decizie definitivă a instanței — este al doilea caz de acest fel, și asta zice ceva.
Clădirea se află într-una dintre cele mai căutate zone comerciale din Sibiu, acolo unde prețurile ajung la 2.700–3.300 de euro pe metru pătrat. Cu o suprafață utilă de aproximativ 166 de metri pătrați, valoarea imobilului e estimată între 450.000 și 550.000 de euro. ANAF nu urmărește doar imobilul în sine — nu. Autoritățile vizează și chiriile încasate anterior, precum și despăgubirile pentru lipsa de folosință a clădirii pe perioada disputei. Una peste alta, suma e considerabilă.
Context legal: cum recuperează statul român proprietăți obținute fraudulos
Procedura urmată în acest dosar se înscrie în mecanismul prevăzut de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv, coroborată cu dispozițiile Codului civil referitoare la nulitatea actelor juridice. Atunci când statul contestă un titlu de proprietate pe motiv de fals, acțiunea se introduce pe calea dreptului comun, la tribunalul în a cărui circumscripție se află imobilul. Odată admisă cererea, instanța dispune radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâților și înscrierea statului, prin Ministerul Finanțelor sau prin autoritatea publică locală, după caz. Executarea silită a creanțelor accesorii — chirii, despăgubiri pentru lipsă de folosință — revine ANAF. Direcțiile regionale de finanțe publice sunt cele competente teritorial.
Istoric și precedente: imobilele Iohannis, un dosar cu mai multe capitole
Cazul de față nu e izolat, doar că e prea des întâlnit. Încă din perioada mandatelor de primar al Sibiului, Klaus Iohannis a fost implicat în mai multe controverse legate de proprietăți imobiliare revendicate prin certificate de moștenitor. Un prim imobil i-a fost retras prin hotărâre judecătorească definitivă în urma unui dosar similar. Instanța a reținut același tip de viciu — documente de proveniență contestată. Pe vremea aceea, cazul a declanșat reacții publice. Și dezbateri fierbinți despre modul în care proprietăți naționalizate în perioada comunistă au revenit în mâini private după 1989. Potrivit declarațiilor de avere depuse la intrarea în primul mandat prezidențial, Iohansis deținea mai multe imobile în Sibiu. După cele două pierderi în instanță, valoarea bunurilor rămase este estimată la aproximativ 2 milioane de euro. Un rest consider-abil, în orice caz.
Ce poate face statul acum cu imobilul Iohannis din Sibiu
Odată intrat complet în patrimoniul public, imobilul poate fi valorificat prin vânzare sau închiriere — ambele variante urmând să contribuie la acoperirea prejudiciului stabilit de instanță. Separat, o altă chestiune: Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov a formulat apel împotriva deciziei prin care a fost respins sechestrul asigurător asupra bunurilor familiei Iohannis. Curtea de Apel Alba urmează să se pronunțe. Statul a deschis și o acțiune distinctă prin care îl obligă pe fostul președinte la plata despăgubirilor stabilite de instanță, susținând că acestea nu au fost achitate voluntar. Chiar și fără o decizie definitivă în dosarul principal, procedurile de executare și de recuperare a sumelor din chirii pot continua în paralel. Detaliul care schimbă tout.
Reacțiile părților implicate
În astfel de dosare, reacțiile urmează un tipar bine cunoscut. Reprezentanții statului — ANAF și Ministerul Finanțelor — se limitează la confirmări procedurale. Evită declarațiile publice înainte de epuizarea căilor de atac. De cealaltă parte, avocații pârâților contestă atât autenticitatea expertizelor criminalistice pe care se întemeiază acuzația de fals, cât și calculul despăgubirilor solicitate. În cazul de față, nicio declarație publică asumată. Reprezentanții familiei Iohannis au preferat tăcerea după pronunțarea hotărârii. Locuitorii din Sibiu care cunosc istoricul clădirii spun că situația juridică a imobilului era „discutabilă încă din perioada postbelică” și privesc cu neîncredere modul în care acesta a ajuns în proprietate privată — un scepticism local care acum are în spate două hotărâri judecătorești.
Ce urmează concret în acest dosar
Hotărârea Tribunalului Sibiu nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Termenul următor în dosarul privind sechestrul asigurător se va judeca la Curtea de Apel Alba. Acolo va decide instanța dacă bunurile familiei Iohannis pot fi indisponibilizate preventiv până la soluționarea definitivă a litigiului principal. În paralel, ANAF poate demara executarea silită pentru creanțele deja stabilite prin hotărâri anterioare rămase definitive. Ceea ce e limpede deja: pentru prima dată după ani de proceduri, statul român are în mână o hotărâre care îi recunoaște proprietatea asupra întregii clădiri. Ce va alege să facă cu ea — și cât de repede — va spune mai multe despre seriozitatea recuperării prejudiciului decât orice decizie judecătorească.