Victor Ponta susține că ministrul Radu Miruță a semnat un contract cu Rheinmetall pentru două nave militare la 850 de milioane de euro, deși România tocmai recepționase o corvetă turcească identică cu 220 de milioane de euro bucata. Cine a aprobat această diferență și de ce? Asta e întrebarea pe care o pune fostul premier.
Discuția a izbucnit în emisiunea „Marius Tucă Show” din 29 iunie 2026. Context: președintele Nicușor Dan participase la Istanbul la ceremonia de intrare în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman”, construită în Turcia și predată Forțelor Navale Române. Tocmai această navă a devenit punctul de comparație pentru Ponta.
Scenariul e simplu. Compania turcească produce corvete în mod profesionist, are experiență dovedită și a livrat nava NATO-compatibilă la 220 de milioane de euro. Rheinmetall? Nu a construit niciodată nave militare. Punct. „Motivul principal este că Rheinmetall nu a mai făcut până acum nave militare. Nu a făcut niciodată”, a spus Ponta, adăugând că inclusiv partea germană a recunoscut că nu poate respecta un termen de trei ani pentru livrare. Asta e exact problema.
850 de milioane față de 440: de unde vine diferența
Matematica lui Ponta lovește direct. Două corvete turcești ar fi costat 440 de milioane de euro — Rheinmetall 850 de milioane pentru același tip de capacitate navală, aproape dublu. Pur și simplu. „Tu îți dai seama că oricine era ministru care zicea: am luat una cu 220, după care iau două cu 425… Am scris că știu exact cât au costat”, a declarat fostul prim-ministru. Diferența? Peste 400 de milioane de euro din bani publici. Într-un moment în care România se află sub presiunea cheltuielilor de apărare, ca să nu mai zic nimic.
Contextul mai larg contează aici — și nu-i chestie de nimic. Rheinmetall se numără printre principalii beneficiari ai programului european SAFE (fondul de sprijin pentru industria de apărare) în România. Asta înseamnă că această achiziție nu e un contract izolat, ci face parte dintr-un angajament mai amplu către producătorul german. De fapt, problema pe care o ridică Ponta nu e doar prețul unei nave. E logica întregului aranjament: de ce alegi un furnizor fără experiență navală dovedită, la un cost mult mai mare, când există un precedent funcțional chiar în același dosar?
Corveta turcească, deja în serviciu. Cele germane, încă pe hârtie
Detaliul care schimbă tot: în timp ce „Contraamiral August Roman” plutește deja sub pavilion românesc, corvetele Rheinmetall nu există fizic. Nu sunt construite. Nemții înșiși au admis că nu pot livra în trei ani — o recunoaștere care, în logica achizițiilor de apărare, ar fi trebuit să fie semnal de alarmă. România plătește deci un preț de două ori mai mare pentru nave care nu sunt construite, de un producător care nu are istoric în domeniu, în timp ce o alternativă funcțională tocmai a fost recepționată la Istanbul.
Radu Miruță nu a răspuns public acuzațiilor formulate de Ponta până la ora publicării acestui articol. Ministerul Apărării tace. Nici o reacție la comparația de prețuri, nici un cuvânt despre calendarul de livrare. Programul naval rămâne unul dintre cele mai costisitoare angajamente de apărare ale României din ultimii ani, iar dezbaterea despre transparența selecției va ajunge inevitabil în fața comisiilor parlamentare de specialitate — mai ales că cifrele invocate de Ponta sunt suficient de concrete pentru a putea fi verificate cu ușurință. Întrebarea care rămâne agasantă: a fost această decizie o alegere strategică asumată sau pur și simplu o greșeală de 400 de milioane de euro?