Alexandru Nazare a primit marți aviz favorabil în comisiile parlamentare pentru a rămâne ministrul Finanțelor în Guvernul Veștea. Și-a folosit audierea ca să deschidă cărțile — direct, fără ocheală — despre ce se întâmplă cu pensiile, cu scutirea de CASS pentru mame și cu taxele pe care toată lumea le așteaptă să crească.
Votul din comisii a fost 22 pentru, 16 împotrivă și 2 abțineri. Alți doi parlamentari prezenți nu și-au exprimat votul. Nu e un aviz zdrobitor, dar e suficient. De fapt, Nazare a dezvăluit ceva mai interesant: decizia de a rămâne în Executiv a venit după o discuție directă cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Un detaliu care spune toată povestea despre presiunea din culise. Ministrul a ales să nu plece. De ce? Pentru că România se află într-un moment financiar delicat — ratingul suveran BBB-/A-3, confirmat recent de agenția S&P, ține țara în zona recomandată investitorilor, doar că la limita inferioară. Un pas greșit și gata. Intrăm în categoria „junk”, se scumpesc imediat împrumuturile statului și toată povestea lovește direct în bugetele publice.
Și mai e ceva. Nazare a vorbit despre pensii, CASS și TVA cu o precizie neobișnuită pentru un politician aflat în audierea de confirmare. Merită urmărit ce a spus, nu doar că a spus.
Context: ce cadru legal și instituțional guvernează aceste decizii
Deciziile anunțate de Nazare se încadrează într-un mecanism bugetar reglementat prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, care stabilește procedura rectificărilor bugetare și condițiile în care Guvernul poate modifica alocările aprobate inițial de Parlament. Rectificarea bugetară nu este un act discreționar — ea trebuie motivată, însoțită de un raport de prognoză macroeconomică actualizat și avizată de Consiliul Fiscal, organism independent care evaluează credibilitatea țintelor fiscale. Orice modificare a cotelor de TVA sau a contribuțiilor sociale, inclusiv scutiri de tipul CASS pentru mame, necesită modificare legislativă separată, votată în Parlament. Judecăm la rectificare? Nu e o decizie finală. E startul unui proces care implică mai mulți actori instituționali.
Precedente: cum s-au mai luat astfel de decizii în România
Nu e prima dată. În 2023, indexarea pensiilor a fost decalată și fragmentată în mai multe tranșe, după ce inițial fusese promisă integral. Apoi 2024. Discuțiile despre TVA redus la alimente de bază au dispărut din agenda publică fără nicio decizie formală. Ministerul Finanțelor a invocat constrângerile impuse de Comisia Europeană — procedura de deficit excesiv, deschisă din 2020. România se află în această procedură de opt ani, iar angajamentele asumate față la Bruxelles limitează semnificativ marja de manevru fiscală a oricărui guvern. Tocmai în contextul ăsta (și uite cum merge lucrurile!) declarațiile lui Nazare sunt mai degrabă semnal de prudență decât promisiune fermă.
Ce se întâmplă cu pensiile, CASS și TVA în 2026-2027
Pe pensii, răspunsul e clar cu condiție. O indexare ar putea veni în 2027, doar că „într-un procent prudent”. Nu există cifră anunțată. 2026 nu e pe masă. Gata. La CASS pentru mame — una dintre măsurile sociale cel mai des vehiculate în spațiul public — ministrul a fost brutal de direct: „Le judecăm la rectificare.” Nicio decizie acum. Analiza vine la rectificarea bugetară, dată care nu a fost precizată public, dar care se conturează pentru vara acestui an.
TVA. Nazare a închis două subiecte care circulau ca zvonuri și nu mai scapa. Reducerea TVA la medicamente și alimente nu se află în programul de guvernare — punct. Cota pentru HoReCa rămâne la 11% (după ce în 2025 au existat discuții reale despre majorarea ei la 21%). „Menținem cota pentru HoReCa, nu crește”, a spus ministrul. Nici o creștere generală de TVA în 2026 nu este luată în calcul. IMCA, prevăzut pentru sfârșitul lui 2026? Rămâne pe calendar. Veste bună pentru mediul de afaceri, care căuta predictibilitate înainte să angajeze investiții pentru 2027.
Cum au reacționat parlamentarii și mediul economic
Opoziția din comisii a votat compact împotrivă, invocând lipsa unui plan fiscal detaliat și absența unor angajamente clare privind reducerea cheltuielilor. Asta era sigur. Reprezentanții coaliției au susținut avizul argumentând că stabilitatea la Finanțe e prioritară. Din mediul de afaceri, reacțiile au fost mixte. Confirmarea menținerii cotei de TVA pentru HoReCa și a eliminării IMCA a fost primită pozitiv de asociațiile patronale, iar incertitudinea privind CASS pentru mame și absența unui calendar clar al rectificării au generat rezerve în rândul analiștilor fiscali. Consiliul Fiscal nu s-a pronunțat public până la audierii, dar urmează să publice o opinie privind execuția bugetară pe primul trimestru din 2025.
Ce urmează concret
Detaliul care leagă tot tabloul: din 2027, România nu va mai beneficia de resursele PNRR. Asta înseamnă că tot ce se construiește acum — absorbție accelerată de fonduri europene, rectificare bugetară, buget pentru 2027 — trebuie să susțină singur o țintă de deficit de 6,2%. Nazare a spus explicit. Următoarele două luni sunt esențiale pentru creșterea plăților din PNRR și stabilirea proiectelor prioritare. Dacă cifrele nu se mișcă în această fereastră? Se îngustează semnificativ marja de manevru pentru pensii și măsuri sociale. Rectificarea bugetară din vara asta devine, practic, primul test real al Guvernului Veștea. Acolo se decide soarta CASS pentru mame. Acolo se vede dacă ținta de deficit mai e credibilă. Acolo se trasează linia pentru 2027. Nazare a obținut avizul. Acum are un termen.