Noul guvern bulgar, condus de premierul Rumen Radev, a anunțat marți, 9 iunie, că nu va mai trimite arme către Ucraina. Decizia marchează o schimbare radicală în poziția Sofiei față de conflictul rus-ucrainean, după ce Radev—fost președinte și critic de lungă durată al sprijinului militar acordat Kievului—a câștigat alegerile parlamentare din aprilie. Ministerul Apărării bulgar justifică această reorientare prin argumente legate de situația de pe front și nevoia unei rezoluții prin negocieri.
Bulgaria, membru atât al NATO cât și al Uniunii Europene, a constituit inițial o sursă esențială de aprovizionare cu armament pentru forțele ucrainene. De la debutul invaziei în 2022, țara a furnizat 13 pachete de ajutor militar, valoroase pentru că Sofia dispune de importante stocuri din perioada sovietică, compatibile cu echipamentele ucrainene. Această contribuție, deși inițial ținută sub secret, s-a dovedit crucială în fazele inițiale ale războiului.
Ministrul Apărării Dimitar Stoianov a declarat la o conferință de presă că „este timpul să ne așezăm la masa negocierilor, este timpul să căutăm o pace justă, care va fi determinată de ambele părți”. Argumentul central al cabinetului bulgaro susține că conflictul s-a transformat într-un război pozițional, iar furnizarea de arme suplimentare va genera doar pierderi umane crescute fără a modifica substanțial realitățile tactice. Această poziție reflectă o abordare mai favorabilă față la Moscova, departe de retorica aliaților occidentali care continuă să susțină Ucraina.
Anunțul bulgar vine în perioada când Ucraina și partenerii europeni dezvoltă noi inițiative menite să faciliteze o rezolvare pașnică a conflictului. Moscova a respins până acum orice propunere în acest sens, insistând pe capitularea factică a Kievului. Hotărârea Sofiei reprezintă un precedent semnificativ—o țară NATO care se retrage de la susținerea militară directă a unui partener în conflict cu Rusia.
Atacurile rusești continuă să facă victime civile în Ucraina
Presiunea asupra Ucrainei rămâne constantă pe teren. În ultimele 24 de ore, până marți 9 iunie, atacurile rusești au ucis zece persoane și au rănit 106 civili în șapte regiuni. Forțele moscovite au lansat două rachete de croazieră și 168 de drone; apărarea aeriană ucraineană a interceptat 146 din acestea. Cu toate eforturile, 17 drone și două rachete au traversat sistemele de apărare, lovind ținte în 18 locații diferite.
Regiunea Harkov a suferit atacuri deosebit de grave. Trei persoane au murit, inclusiv o femeie însărcinată de 22 de ani. Alt 25 de civili au fost răniți, printre aceștia trei copii. Autoritățile locale raportează că Harkov și 30 de alte localități au fost atacate cu cinci rachete Kh-59, șapte bombe aeriene ghidate și diverse tipuri de drone de atac. Daunele includ locuințe distruse, magazine, un centru cultural și vehicule private. Schimbarea poziției Bulgariei semnalează fracturi în coeziunea Occidentului față de suportul continuu pentru Ucraina.