Lia Olguța Vasilescu a declarat la Antena 3 CNN că Ilie Bolojan nu mai poate fi desemnat prim-ministru din cauza unei hotărâri a Curții Constituționale pronunțate anterior. Afirmația socialdemocratei vine într-un moment în care negocierile pentru formarea noului guvern au ajuns la un punct mort, după ce executivul anterior a fost răsturnat cu 281 de voturi în Parlament — un record istoric. Situația politică s-a radicalizat în ultimele zile, iar declarațiile liderilor de partid au devenit din ce în ce mai dure și mai directe.
Guvernul condus de Sorin Grindeanu a căzut în urma unei moțiuni de cenzură depuse de USR și AUR. După această înlăturare, Curția Constituțională a analizat circumstanțele și a emis o decizie care interzice aceleiași persoane — care a fost demisă prin moțiune — să fie din nou numită în funcția de prim-ministru. Potrivit acestei hotărâri, accesul la funcție pentru o nouă perioadă nu este posibil imediat după căderea prin vot de neîncredere.
Olguța Vasilescu a criticat sever și stilul de comunicare al lui Bolojan în interiorul partidului propriu. Ea a afirmat că acesta a adoptat o abordare autoritară, dictând decizia și refuzând negocieri reale cu ceilalți parteneri politici. „După cum știți, există o decizie a Curții Constituționale care s-a dat după moțiunea depusă de USR și AUR pentru Ludovic Orban, că nu mai poate fi desemnat același prim-ministru care a căzut printr-o moțiune de cenzură”, a precizat liderul PSD. Declarația a fost o lovitură directă pentru speranța USR-ului de a-l vedea pe Bolojan la cârma guvernului.
Reacția USR a fost imediată. Dominic Fritz a anunțat că partidul său nu va intra la negocierile pentru guvernare cu PSD în aceste condiții. La rândul ei, Vasilescu a replicat că PSD nu va ruga nimeni să vină la masa discuțiilor și nu va susține un guvern minoritar. Partidul a transmis un mesaj ferm: este pregătit să aștepte formarea unei majorități stabile și refuză compromisuri pe care le consideră nesigure. Între timp, Sorin Grindeanu a cerut chiar și demisia lui Bolojan din funcția de premier interimar, semnalând că PSD nu mai acceptă nici o colaborare cu echipa anterioară.
Crizele guvernamentale marchează istoria politică recentă a României
Crizele guvernamentale în România nu sunt ceva rar în ultimele două decenii. Totuși, răsturnarea prin moțiune cu 281 de voturi rămâne o cifră record. Anterior, cele mai mari moțiuni depășiseră 270 de voturi. Asta reflectă o fragmentare extremă a parlamentului și o incapacitate structurală a unei majorități de a fi stabilă. Tehnocrații și alternativele externe la clase politică sunt deja vehiculate în culisele negocierilor, iar unii analitști anticipează o prelungire a perioadei fără executiv funcțional.
Următorii pași aparțin președintei țării, care va trebui să dea mandatele de formație și să valorizeze sau respingă propunerile de prim-ministru conform prevederilor constituționale. Consultările oficiale sunt programate să continue, iar termenul pentru soluționarea crizei rămâne sub presiunea timpului. Faptul că PSD refuză să susțină un guvern minoritar restrânge semnificativ opțiunile disponibile pentru o ieșire rapidă din blocaj.