Gheorghe Turda trăiește într-una dintre cele mai impunătoare case ale orașului, o vilă evaluată la peste trei sute de mii de euro, cu nouă băi și zece dormitoare. În spatele zidurilor acestei construcții masive, artistul păstrează vie amintirea Elisabetei, fosta sa soție, o balerină care a plecat din viață acum 17 ani. Ceea ce o caracterizează pe Elisabeta nu sunt doar fotografiile și poveștile transmise în timp, ci grădina pe care a pus amprenta ei peste ani de îngrijire meticuloasă.
Conform declarațiilor artistului, vila fusese concepută inițial ca un refugiu pentru întreaga familie. Alături de spațiile interioare generoase — bucătării multiple, subsol și mansardă luminoasă — curtea exterioară a devenit locul unde trăiesc astăzi cele mai preţioase momente ale lui Gheorghe Turda. Aerul rece de munte și tăcerea nopților petrecute în grădină oferă o anumită stare de bine care nu poate fi găsită altundeva.
Grădina pe care Elisabeta a desenat-o după propriul gust abundă de trandafiri în toate nuanțele, cu rânduri de lalele și narcise care marcează succesiv fiecare sezon. Seara, atunci când soarele apune, miresmele florilor se ridică și umplu aerul, iar Gheorghe Turda se retrăiește în momentele petrecute alături de parteneră. Între timp, copacii fructiferi pe care Elisabeta i-a plantat au crescut și acum dau rod, transformând curte într-un mic colț de livadă. Sera construită pe două niveluri servește drept adăpost pentru plante în lunile mai reci.
Vorbind despre viață după pierderea soției, Gheorghe Turda a fost deschis cu privire la dificultățile emoționale cu care se confruntă. Prin viața sa au trecut mai multe doamne în ultimii 17 ani, dar nici una nu a putut egala ceea ce Elisabeta reprezenta. Artistul a descris-o ca fiind harnica, înțelegătoare și o gospodină desăvârșită — calități care, susține el, sunt greu de găsit astazi. În același timp, recunoaște realitatea singurătății și beneficiile unui parteneriat, acolo unde bucuriile și necazurile sunt împărțite între doi oameni.
Muzica și grădina, ancorajele unei viețe singulare
Muzica a rămas suportul constant al artistului pe parcursul acestor ani. Pe scenă, Gheorghe Turda continuă să aducă bucurie publicului, găsind în artă o formă de catharsis emoțional. În plan personal, dincolo de scenă, viața ia altă formă. Singurul loc în care el pare cu adevărat în pace este grădina soției, acolo unde fiecare floare, fiecare pas pe alee și fiecare miros îi reîntorc la ani de trecere petrecuți alături de cea care i-a lăsat în urmă mai mult decât o amintire — a lăsat o moștenire vie.
La 17 ani după plecarea Elisabetei, Gheorghe Turda continuă să întreținească grădina cu aceeași grijă cu care a fost creată. Florile se-ntorc anual, copacii cresc și dau rod, iar casa rămâne așa cum fusese gândită — pentru o familie întreagă. Astazi, aceasta devine o mărturie vie a unei iubiri care nu s-a stins odată cu dispariția uneia dintre părți.