Emil Boc a anunțat miercuri din Londra că imnul și steagul Rusiei nu vor fi permise la competiția de gimnastică ritmică de la Cluj-Napoca din 26-28 iunie. Moscova n-a stat pe gânduri. Un parlamentar rus a cerut imediat ca România să fie privată de dreptul de a organiza turnee internaționale.
Totul a pornit dintr-o schimbare de regulament, una dintre alea care-ți schimbă planurile peste noapte. Când Boc a aprobat World Challenge Cup la BTArena, regulile Federației Mondiale de Gimnastică Ritmică interziceau sportivilor ruși să folosească imnul și steagul național. Apoi? Federația și-a schimbat poziția. Din senin. A permis din nou reprezentarea oficială sub simbolurile Rusiei, inclusiv pentru competiția de la Cluj. Primarul a aflat recent — era la Londra, la un forum mondial al primarilor pentru acțiuni climatice — și a reacționat imediat.
Boc a explicat public logica deciziei. Și destul de detaliat: „La momentul când am aprobat organizarea la Cluj a unei asemenea competiții în sala polivalentă BTArena, am știut faptul că sportivii din Rusia nu pot utiliza imnul și steagul ca reprezentare în competiția oficială de gimnastică ritmică. Recent, Federația Mondială de Gimnastică Ritmică a schimbat regulile și permite sportivilor din Rusia să utilizeze imnul și steagul în competițiile oficiale, inclusiv pentru această competiție de la Cluj-Napoca.” Decizia nu viza sportivii — îi susține explicit — ci simbolurile unui stat pe care îl numește agresor. Asta e decisiv. „Nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor din Europa să fie folosite într-o țară a Uniunii Europene, la Cluj, țară care și-a exprimat de atât de multe ori poziția împotriva agresiunii Rusiei raportată la Ucraina.” Primarul a cerut totodată Federației Române de Gimnastică și autorităților statului să clarifice situația înainte de startul competiției, „pentru a nu avea probleme sau dispute pe parcursul derulării Cupei Mondiale”.
Context: cum a ajuns sportul rus în această încurcătură
Excluderea sau restricționarea sportivilor ruși de la competițiile internaționale a devenit ceva obișnuit după februarie 2022. Și asta pentru o simplă cauză. Comitetul Olimpic Internațional a recomandat federațiilor să interzică participarea din Rusia și Belarus, iar majoritatea le-au ascultat. Dar apoi — doar că lucrurile s-au mai moale puțin — unele federații, inclusiv cea de gimnastică ritmică, au început să relaxeze condițiile. Au permis participarea sub statut neutru. Fără imn, fără steag. Schimbarea de poziție a Federației Mondiale de Gimnastică Ritmică, care a revenit asupra acestei restricții și a reautorizat simbolurile naționale rusești, a surprins mai mulți organizatori de competiții din țări membre ale Uniunii Europene care-și aprobaseră acum deja găzduirea turneelor sub condițiile anterioare. România, prin vocea primarului Clujului, e primul caz în care un oficial local contestă public această schimbare de regulament după ce acordul fusese deja semnat.
Reacția Rusiei: sancțiuni și acuzații de PR politic
Moscova n-a pierdut timp. Dmitri Svișcev, prim-vicepreședinte al Comisiei pentru cultură fizică și sport din Duma de Stat, a declarat pentru TASS: „Aceasta reprezintă o încălcare a obligațiilor organizatorului competițiilor internaționale. Dacă această situație nu va fi remediată, atunci organizatorul trebuie să fie sancționat, atât de către federația internațională, cât și de Comitetul Olimpic Internațional. Am văzut deja decizii ale federațiilor internaționale privind privarea unor țări de dreptul de a organiza competiții din cauza neadmiterii sportivilor ruși. Și în acest caz, același scenariu o va aștepta pe România.” Și apoi Svișcev a tras cartă din mânecă. A zis că, în opinia lui, decizia lui Boc e „o acțiune de PR politic” menită să îi aducă popularitate. Serios?
Valentina Rodionenko — antrenoare emerită cu rădăcini în fotoliile sovietice ale gimnasticii — a mers mai departe. I-a recomandat lui Boc să se ocupe de treburile orașului: „Primarul orașului în care se desfășoară turneul nu poate decide în ce condiții să permită participarea unor gimnaste sau a altora. Consider că Federația Internațională de Gimnastică trebuie să trateze foarte serios astfel de chestiuni și să insiste asupra respectării integrale a deciziilor adoptate anterior. În caz contrar, competițiile trebuie mutate sau anulate. În ceea ce îl privește pe primar, acesta ar trebui să se gândească în primul rând la cum să îmbunătățească viața locuitori acestui oraș, nu să se ocupe de politică.” Linia oficială de la Moscova e clare: deciziile privind participarea sportivilor nu ține de primari.
Decizia finală, într-adevăr, aparține Federației Mondiale de Gimnastică Ritmică și Federației Române de Gimnastică. Trebuie să se pronunțe înainte de 26 iunie. De fapt, depinde cui dă dreptate. Dacă federația internațională susține dreptul organizatorului local de a impune condițiile convenite inițial, turneul merge fără imn și fără steag rusesc. Dacă nu? Scenariile sunt două: mutarea competiției sau anularea ei. Boc a trasat linia clar. Cupa poate avea loc la Cluj, dar nu sub regulile modificate unilateral de federație după ce acordul fusese deja dat. Rămâne de văzut dacă forurile internaționale ale sportului vor trata decizia unui primar drept un precedent periculos sau drept un semnal pe care preferă să îl ignore.