Raed Arafat susține creșterea vârstei de pensionare în armată și poliție, argumentând că experiența este esențială și că pensionarea la 40 de ani reprezintă o pierdere pentru societate. Ministrul Apărării, Radu Miruță, asigură că pensiile militare nu vor fi reduse și că majoritatea militarilor aleg să rămână în sistem peste vârsta minimă.
Subiectul legat de vârsta de pensionare pentru militari și polițiști revine în atenția publică. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, spune că sistemul actual permite retragerea din activitate prea devreme, iar acest lucru afectează atât instituțiile, cât și societatea. Discuția despre pensiile militare și condițiile de pensionare pentru personalul din Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne a fost relansată în contextul reformei administrației publice.
Din perspectiva lui Arafat, experiența acumulată de militari și polițiști de-a lungul anilor este foarte valoroasă. Când acești oameni ies la pensie la o vârstă atât de mică, sistemul pierde expertiză exact atunci când ar fi mai utilă. Acesta consideră că pierderea pentru toată societatea este semnificativă, mai ales având în vedere investițiile statului în pregătirea acestor cadre.
Arafat subliniază că această problemă nu este specifică doar României și că multe alte țări europene au luat măsuri pentru a păstra personalul cu experiență mai mult timp în sistem, aliniindu-se la standardul de pensionare european.
Experiența militarilor, un atu pierdut prea devreme
Raed Arafat consideră că pensionarea la 40 de ani este o pierdere importantă pentru societate. „A te pensiona la 40 de ani este o pierdere pentru întreaga societate. Te-ai pregătit și apoi te pierdem când ești la maximul experienței și poți face treaba pentru care ai fost pregătit.”
El atrage atenția asupra faptului că statul investește în pregătirea acestor oameni, iar apoi îi pierde exact când experiența lor ar putea conta cel mai mult. În contextul reformei administrației, autoritățile analizează modul în care poate fi adaptată vârsta de pensionare pentru a păstra resursa umană calificată.
Arafat propune adaptarea activității în funcție de vârstă, după modelul altor state europene. „Mergeți și în celelalte țări europene să vedeți că peste tot se face acest demers, nu este un demers unic în România. Cu cât ești mai în vârstă, activitatea poate fi adaptată. Deci poate că după o anumită vârstă nu vei mai fi în prima linie, pe mașina de intervenție, ci poate vei lucra la prevenire. Deci există soluții.”
Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale trebuie să prezinte, în termen de 30 de zile de la adoptarea Ordonanței de Urgență privind reforma administrației, un proiect de lege pentru creșterea vârstei standard de pensionare a polițiștilor, militarilor și personalului din servicii. Reforma administrativă urmărește să asigure un echilibru între nevoile sistemului și drepturile personalului.
Semnale clare venite din partea conducerii
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis recent că decizia Curții Constituționale nu va afecta condițiile de pensionare ale militarilor. „La militari nu se taie pensiile, pentru că militarii nu sunt în situația în care tuturor li se reduce vârsta de pensionare cu 13 ani, militarii nu sunt în situația cu pensii de zeci de mii de euro pe lună, militarii nu sunt în situația cu dosare întârziate sau cu infractori cărora li s-au prescris pedepsele.”
El a explicat că militarii nu sunt în situația altor categorii profesionale, cum ar fi magistrații. Ministrul a mai precizat că pensia medie din MApN este de 5.008 lei. Deși există posibilitatea legală de pensionare mai devreme, mulți militari aleg să rămână în sistem peste vârsta minimă. În 2025, vârsta medie de pensionare a angajaților ministerului a fost cu 5 ani mai mare decât vârsta minimă la care ar fi avut dreptul să se pensioneze, ceea ce arată că majoritatea preferă să își continue activitatea.
Miruță a dat asigurări: „Nu scad soldele, nu scad salariile, nu scad indemnizațiile, nu scade numărul de militari. Da, scad cheltuielile din interiorul MApN, care astăzi nu se duc prin cel mai transparent mod posibil și nici prin cel mai ortodox mod în ceea ce privește valoarea pentru care sunt cheltuiți acești bani. Dar nu afectând nucleul armatei române, adică resursa umană.”
Planuri pentru anii următori în sistemul militar
Radu Miruță a venit cu clarificări și despre viitorul pensionării militare. Legea privind pensiile militare prevede că, în 2035, vârsta standard de pensionare pentru militari va ajunge la 65 de ani, apropiind sistemul românesc de cel din alte țări europene. Această majorare a vârstei de pensionare va contribui la menținerea personalului calificat în sistem.
Ministrul a dat și exemple concrete despre situația actuală. Media celor care s-au pensionat anul trecut a fost peste 52 de ani și câteva luni. Asta înseamnă că foarte puțini se pot pensiona cu reducerea maximă a vârstei de pensionare și 75% din cei care au îndeplinit dreptul să se pensioneze au preferat să rămână în sistem.
Datele arată că, deși există posibilitatea pensionării la o vârstă mai mică, majoritatea militarilor aleg să continue activitatea. Proiectul pe care MAI și MApN trebuie să îl prezinte în următoarele 30 de zile va trebui să găsească un echilibru între menținerea personalului calificat și asigurarea unor condiții corecte pentru cei care lucrează în sistemul de apărare și ordine publică.
Discuția rămâne deschisă, iar propunerile concrete sunt așteptate în perioada următoare, pentru a răspunde nevoilor reale ale sistemului de apărare și siguranță națională.
Ce decizii urmează și cum pot schimba sistemul
Dezbaterea despre pensiile militare și vârsta de pensionare continuă să fie un subiect important pentru Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne. Raed Arafat insistă că păstrarea experienței în sistem este esențială, iar adaptarea activităților după vârstă poate fi o soluție eficientă, așa cum se întâmplă și în alte state europene.
Radu Miruță pune accentul pe stabilitatea sistemului și pe faptul că nu vor exista reduceri la pensii, salarii sau număr de personal. El subliniază că majoritatea militarilor aleg să rămână în sistem chiar și după ce au îndeplinit condițiile minime de pensionare, ceea ce arată că sistemul de apărare beneficiază de resurse umane cu experiență.
În perioada următoare, autoritățile vor veni cu propuneri concrete care să răspundă atât nevoii de eficiență, cât și dorinței de a proteja drepturile celor care lucrează în armată, poliție și alte servicii. O decizie echilibrată va fi esențială pentru viitorul sistemului de apărare și siguranță din România, în contextul reformei administrației și al noilor cerințe europene privind vârsta de pensionare.
