Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că măsurile luate în cazul avionului HiSky cu probleme de presurizare au fost justificate, respingând acuzațiile că ar fi alimentat panica. El spune că rolul său este să fie pregătit pentru orice scenariu grav, nu doar să reacționeze după ce lucrurile se agravează.
O seară obișnuită s-a transformat rapid într-un moment tensionat după ce un avion cu 186 de persoane la bord a raportat o urgență la aproximativ 30 de minute după decolarea de pe Aeroportul Otopeni. În timp ce echipajul gestiona situația la bord, la Ministerul Sănătății s-au luat măsuri rapide. Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a convocat o Celulă de Criză cu spitalele de urgență din București, având la dispoziție puține informații și fără a putea exclude un incident grav. Aeroportul Internațional Henri Coandă a fost în centrul atenției, iar reacția Ministrului a venit ca răspuns la o urgență pe Aeroportul Otopeni, unde problemele tehnice au ridicat semne de întrebare privind siguranța pasagerilor.
Primele momente ale incidentului din aer
Avionul Airbus A320 al Companiei HiSky a decolat de pe Aeroportul Henri Coandă. La scurt timp, un senzor de presurizare din cabină a semnalat o problemă, iar comandantul a decis revenirea pe aeroportul Otopeni, respectând procedurile de siguranță. Practic, semnalat activarea unui senzor a dus la declanșarea măsurilor de urgență.
Ca să poată ateriza în siguranță, aeronava Hisky a survolat zona timp de aproape 45 de minute pentru a consuma combustibil și a reduce greutatea. În final, avionul a aterizat în siguranță la ora 21:50, iar toți pasagerii au ajuns teferi la sol.
„În acel moment nu existau alte date certe. Se știa doar că aeronava trebuie să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. A făcut acest lucru aproximativ 40-45 de minute și, din fericire, a aterizat în siguranță.” – Alexandru Rogobete
Nu se putea exclude posibilitatea unei situații grave, precum depresurizare a avionului sau victime multiple.
Decizia care a schimbat ritmul serii
Alexandru Rogobete a fost informat rapid despre incident și a luat hotărârea să acționeze preventiv. A reunit principalii reprezentanți ai spitalelor de urgență din București într-o Celulă de Criză, pentru a se asigura că sistemul medical este pregătit să intervină imediat dacă ar fi apărut complicații serioase. Spitalele de urgență, deja aproape de capacitate maximă, au fost alertate pentru a evita criză la principalele spitale în cazul unor probleme medicale apărute la pasageri.
„Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte. Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă.” – Alexandru Rogobete
Ministrul Sănătății a atras atenția că organizarea din timp este esențială pentru a evita improvizațiile în astfel de situații de urgență. Pregătirea nu înseamnă inducerea panicii, ci este o dovadă de responsabilitate și transparență față de public și sistemul medical.
Reacții după aterizare și discuții aprinse
După ce incidentul s-a încheiat fără victime, au apărut voci care au criticat modul în care ministrul a gestionat situația. Unii au considerat că a creat panică inutilă prin convocarea celulei de criză și comunicarea publică, inclusiv mesaje de tip știri de ultimă oră. Ministrul Rogobete a respins aceste acuzații, spunând:
„A spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd. Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere” – Alexandru Rogobete
El a subliniat că, chiar și cu o aterizare în condiții de siguranță, puteau exista pasageri cu probleme medicale, precum hipoxie sau atacuri de panică, care necesitau îngrijiri medicale imediate. Pregătirea a fost necesară inclusiv pentru astfel de cazuri.
O decizie asumată până la capăt
Ministrul a declarat: „Îmi asum decizia de a comunica. Pentru că prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații. Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată.” – Alexandru Rogobete
El a explicat că, dacă ar fi existat 20-30 de pacienți care ajungeau simultan la spitale fără ca sistemul să fie pregătit, situația ar fi fost mult mai dificilă pentru principalele spitale de urgență.
Rogobete a mai spus: „Văd că lucrurile se încing și apar tot felul de comentarii: că de ce am reacționat, că de ce am vorbit, că de ce nu am așteptat. Sǎ aștept ce? Haideți să lămurim un lucru simplu: ce ne dorim, de fapt? Să fim pregătiți atunci când apare o potențială situație de criză? Sau să stăm liniștiți și să fim, din nou, surprinși?” – Alexandru Rogobete
Ce rămâne după această noapte tensionată
Incidentul de duminică seară a readus în discuție modul în care trebuie gestionate situațiile de criză: să acționezi din timp sau să aștepți mai multe detalii? Rogobete și-a asumat clar rolul de a pune pe primul loc pregătirea și transparența, activând planul de intervenție la nivelul Ministerului Sănătății.
Discuțiile despre echilibrul dintre evitarea panicii și asigurarea unei pregătiri eficiente vor continua. Totuși, ministrul a arătat că va alege mereu să fie pregătit pentru cele mai dificile scenarii, chiar dacă acestea nu se confirmă. Consideră că este mai bine să fii acuzat de exces de grijă, decât să nu fii pregătit atunci când contează cel mai mult.
Astfel de decizii ar putea deveni o regulă în gestionarea crizelor pe viitor. Pentru moment, reacția rapidă și transparentă a ministrului rămâne subiect de dezbatere, dar și un exemplu despre cum poate fi gestionată o situație incertă în interesul siguranței publice.
