Miliarde de euro din PNRR și datele de identitate ale fiecărui român — asta ar fi miza reală ascunsă în spatele blocajului guvernamental, susține jurnalistul Dan Andronic într-o postare care circulă masiv pe Facebook. Acuzațiile sale vizează direct președintele interimar Ilie Bolojan și proiectul RoEUDIW — Portofelul Digital al României.
Andronic afirmă că disputele publice dintre PNL, USR și UDMR privind formarea unui nou guvern nu sunt altceva decât „o uriașă perdea de fum”. Adevărata bătălie se dă în jurul proiectului RoEUDIW, doar că — un sistem de identitate electronică finanțat prin PNRR, care urmează să reunească într-o singură aplicație buletinul, pașaportul, cardul de sănătate și conturile bancare ale fiecărui cetățean. „Adică aplicația în care fiecare român va avea pe telefon buletinul, pașaportul, cardul de sănătate și conturile bancare. Esența vieții personale! Și a securității naționale!”, scrie Andronic. Asta-i miza reală.
Cadrul legal și instituțional: ce este RoEUDIW
Proiectul RoEUDIW nu e ceva nou. Face parte din regulamentul eIDAS 2.0, adoptat de Uniunea Europeană în 2024, care obligă toate statele membre să ofere cetățenilor un portofel digital de identitate până în 2026. În România — și asta-i partea birocratică — implementarea este coordonată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), finanțarea provine din Planul Național de Redresare și Reziliență. Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) e instituția de stat cu rol tradițional în gestionarea infrastructurii digitale guvernamentale și ar trebui să fie un actor central în acest proiect. Pe hârtie, totul arată perfect: cadru legal asumat, calendar european, proceduri normale. Dar — și asta-i punctul critic — cine controlează efectiv arhitectura și codul acestui sistem? Aia e întrebarea.
Precedente și îngrijorări anterioare privind suveranitatea digitală
Dezbaterea despre controlul extern asupra infrastructurii digitale de stat nu-i nouă. În 2022, mai multe organizații civice și experți în securitate cibernetică au ridicat semne de întrebare cu privire la contractele încheiate de instituții publice românești cu furnizori externi pentru sisteme critice. Riscuri legate de accesul la date sensibile. Așa gândeau ei. La nivel european, Germania și Franța au investit masiv în soluții proprii de cloud guvernamental — de ce? Pentru a evita dependența de furnizori terți, pur și simplu. România a fost criticată în rapoartele Curții de Conturi pentru lipsa unor audituri independente asupra contractelor IT de mare valoare finanțate din fonduri europene. Asta-i contextul. Și-n contextul ăsta, întrebările lui Andronic nu par deloc aleatorii.
Acuzația concretă: cine controlează codul identității românilor
„Ce a făcut însă axa controlată de Ilie Bolojan? Sub pretextul modernizării, a predat arhitectura, codul sursă și controlul identității românilor direct către Germania!”, scrie Andronic. El face legătura directă cu propunerea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier — descris drept „românul școlit la Berlin, fost consilier în Parlamentul German, omul legat prin toate fibrele de interesele nemțești”. Logica e următoarea: tergiversarea formării guvernului servește unui singur scop. Să lase timp. Timp ca aceste contracte cu companii IT germane să fie securizate înainte ca un executiv funcțional să poată pune întrebări. „Tergiversarea actuală e doar o încercare de a obosi partenerii și de a forța un provizorat menit să securizeze aceste contracte uriașe. Restul e zgomot de fond pentru naivi!”, conchide el.
Andronic ridică două întrebări pe care le numește legitime. Importante. În buzunarele căror companii IT germane intră banii din PNRR alocați acestui proiect? Și ce rol mai rămâne pentru STS? „Acceptă să devină o simplă filială de mentenanță pentru softurile nemțești?”, întreabă el, și nu-i retorică oarbă — dacă arhitectura și codul sursă al unui sistem care stochează datele biometrice și financiare ale românilor sunt controlate din exterior, întrebarea despre suveranitate digitală devine una de securitate națională. Nu doar de birocrație. „Ilie Bolojan ne-a vândut imaginea administratorului rigid care face economii. În realitate, joacă cartea unei capitulări tehnologice de proporții”, concluzionează jurnalistul.
Reacțiile părților implicate
Acuzațiile lui Andronic sunt, deocamdată, unilaterale. Punct. Nu există un răspuns public din partea lui Ilie Bolojan, a Administrației Prezidențiale sau a Autorității pentru Digitalizarea României cu privire la afirmațiile concrete despre controlul codului sursă. Tăcere. Siegfried Mureșan nu a comentat public legătura trasată de jurnalist între parcursul său profesional și interesele germane în proiectul RoEUDIW. Nici el. Acest tip de tăcere instituțională în fața acuzațiilor de pe rețelele sociale e un comportament recurent în spațiul politic românesc — absența unui dezminți explicit lasă, de regulă, narațiunea să circule nestingherită, să câștige amploare în mediul online, să devină adevăr prin repetare.
Ce urmează
Calendarul imediat e clar și presant: România are termen european pentru implementarea portofelul digital, negocierile pentru formarea guvernului continuă fără o dată certă de finalizare, proiectul RoEUDIW avansează tehnic indiferent de culoarea politică a viitorului executiv. Ei bine, cei care vor să verifice afirmațiile lui Andronic au la dispoziție instrumente publice — contractele finanțate din PNRR sunt, teoretic, publice și pot fi consultate pe platforma oficială a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. O interpelare parlamentară. Un audit din partea Curții de Conturi. Astea-i drumurile oficiale. Ar putea aduce clarificări concrete despre cine deține efectiv drepturile asupra codului sursă. Întrebarea pe care o lasă această dezbatere fără răspuns oficial rămâne simplă și incomodă: cine verifică, independent, cine controlează cu adevărat sistemul în care vom pune, în curând, toată viața noastră digitală?