O fotografie postată de jurnalistul Marius Niță pe Facebook arată, pentru prima dată concret, cum arată mușcătura unui pește-iepure după șapte zile. Și răspunsul? Nu e ce se așteptau mulți dintre cei care plănuiau o vacanță în Grecia.
Niță, cunoscut publicului din postul Antena Stars, a postat imaginea după ce spune că „tot mai mulți alarmați” au început să îi scrie, gata să anuleze rezervările. Prietenul său a fost mușcat chiar în prima zi. În apă limpede, admirând peștii pe care jurnalistul i-a crezut inițial dorade, s-a întâmplat nenorocul. Mușcătura a lăsat urme vizibile — „pielea luată, nițel sânge și niște perforații în forma dinților peștelui-iepure” — dar nu a necesitat îngrijiri medicale. O urmă superficială. Conturul dentiției imprimat clar pe piele. Asta e tot.
Citatul complet al jurnalistului, publicat pe pagina sa de Facebook, zice totul: „Pentru că au început să-mi scrie tot mai mulți alarmați, gata să renunțe la vacanțele în Grecia, zic să vă mai calmez nițel. Aveți în imagine buba provocată de un așa-zis pește-iepure, după o săptămână de la atac. În prima zi de vacanță s-a întâmplat, nefericitul pacient este unul dintre prieteni. Amândoi, în apa cristalină, admirând peștii care înotau printre noi, cred că dorade, nu mă pricep la carași d’ăstia, și-l văd p’ăsta cum sare ca ars urlând că l-a mușcat ceva. Ieșim la mal, pielea luată, nițel sânge și niște perforații în forma dinților peștelui-iepure. Deconectați fiind de tot ceea ce înseamnă știri, isterii, guvern sau orătaniile din mare, după vreo cinci zile ne-au ajuns la urechi și informații legate de peștele ăsta. Timp în care am mai văzut niște turiști care săreau în sus, țipând, în mare. N-a turbat nimeni, nu a fost nevoie de îngrijiri medicale sau de văicăreli absurde.”
De unde vine peștele-iepure și de ce e periculos în Mediterana
Dincolo de imaginea virală, situația are oComponentă mai serioasă. Biologii o documentează de peste două decenii. Peștele-iepure — denumire comună pentru specii din familia Siganidae — provine din Oceanul Indian și Marea Roșie și a pătruns în Marea Mediterană prin Canalul Suez, după ce acesta a fost lărgit și adâncit în mai multe runde de modernizare, ultima finalizată în 2015. Fenomenul, cunoscut în literatură de specialitate drept „migrație lessepsiană”, a adus zeci de specii invazive în Mediterana de Est. Creșterea temperaturii apei? I-a accelerat înmulțirea peștelui-iepure. În absența prădătorilor naturali, populația a explodat vizibil în ultimii ani. Grecia a semnalat prezența sa în rapoarte ale Ministerului pentru Mediu și Energie, iar organizații precum WWF Grecia au publicat avertismente publice începând cu 2019, cerând măsuri de management al speciilor invazive.
Mușcătura în sine nu este otrăvitoare. De fapt, peștele-iepure nu are venin în dinți — dar poate fi adâncă și dureroasă, iar unii turiști au ajuns la unitățile medicale de pe litoral, potrivit informațiilor apărute în spațiul public în ultimele zile. (Caz clasic de media panic pe bază de imagini care circulă rapid, fără context biologic.) Diferența față de cazul lui Niță poate ține de adâncimea mușcăturii și de zona corporală afectată. Biologii avertizează, separat, că peștele-iepure afectează echilibrul ecosistemelor marine locale, distrugând vegetația subacvatică de care depind alte specii.
Și mai e ceva. Un detaliu pe care puțini îl menționează. Peștele-iepure nu atacă din agresivitate, ci din sperietură. Contactul se produce de obicei când un înotător calcă pe el sau îl prinde accidental între palme — stii cum, în zor. Evitarea sa nu presupune să ieși din mare, doar că trebuie să nu atingi peștii necunoscuți de pe fundul stâncos și să porți papuci de apă în zonele cu vegetație submarină densă.
Reacțiile publice și poziția autorităților
Reacțiile în spațiul online românesc au oscilat între panică și relativizare. Exact polarizarea pe care postarea lui Niță a încercat să o tempereze. Sute de comentarii. Utilizatorii împărțiți între cei care și-au anulat vacanțele în Grecia și cei care au invocat accidente similare cu arici de mare sau meduze, considerate de mult timp riscuri acceptate ale turismului balnear. Autoritățile elene nu au emis, până la momentul publicării acestui articol, nicio interdicție oficială de îmbăiere în zonele afectate și nu există protocol public comunicat turiștilor străini pentru sezonul estival în curs. Administrațiile locale din insulele cu trafic turistic ridicat, precum Rodos sau Kos, nu au anunțat nici ele măsuri specifice — deși tocmai în aceste zone aparițiile sunt cel mai frecvent raportate.
Ce urmează depinde. În mare parte de cât de repede ajung avertismentele biologilor la administrațiile locale și dacă autoritățile elene vor opta pentru afișaje de avertizare pe plajele afectate — o măsură relativ simplă, aplicată deja în unele zone din Cipru și Israel pentru aceeași specie. Până atunci, fotografia publicată de Marius Niță rămâne cel mai concret punct de referință disponibil publicului: o urmă superficială, vizibilă după șapte zile, lăsată de un pește pe care majoritatea turiștilor nu l-ar fi recunoscut nici dacă l-ar fi văzut înotând lângă ei.