Marți, 1 iulie. Bucureștiul atinge din nou 39 de grade Celsius — o valoare care se apropie rău de bine de recordul absolut al lunii iunie. Noaptea nu coboară sub 22 de grade. Dar schimbarea vine brusc, și vine cu grindină — una care nu glumește.
ANM a emis cod roșu pentru Capitală, valabil de duminică, 29 iunie, ora 10:00, până marți, 1 iulie, ora 10:00. Două nopți tropicale consecutive, asta e vorbă. Minime între 20 și 23 de grade, și un indice de temperatură-umezeală (ITU) care depășește pragul critic de 80 de unități — pragul de la care disconfortul termic devine periculos pentru persoanele vârstnice și pentru cei cu boli cardiovasculare sau respiratorii. De fapt, meteorologii sunt mai precisi: „Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab până la moderat”. Ziua, cerul senin, vântul slab, fără nicio alinare în aer. Punct.
Luni și marți, scenariul se repetă aproape identic: maxime de 39 de grade, predominant senin pe parcursul zilei, vânt slab până la moderat. ANM e clar pentru intervalul 30 iunie – 1 iulie: „Disconfortul termic se va menține deosebit de accentuat, indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități, iar noaptea va fi tropicală”. Minimele nopții rămân ridicate și în zona preorășenească, doar că ușor mai scăzute — 22 față de 23 de grade în interiorul orașului. Practic, corpul nu apucă să se răcească nici noaptea. Ceea ce cumulează oboseala termică de la o zi la alta, zi după zi, până când apasă prea tare.
Context legal și instituțional: ce obligații activează codul roșu
Codul roșu de caniculă nu e doar o avertizare meteorologică. Declanșează obligații concrete, măsuri concrețe. Conform Planului Național de Acțiune pentru Prevenirea Efectelor Caniculei asupra Sănătății, aprobat prin ordin al Ministerului Sănătății, prefecturile și primăriile sunt obligate să activeze celulele de criză, să deschidă spații climatizate publice și să intensifice monitorizarea persoanelor vulnerabile — și nu glumesc aici. DSP-urile județene trebuie să raporteze zilnic cazurile de hipertermie și decesele asociate căldurii. În București, Primăria are obligația de a asigura puncte de hidratare în zone cu trafic pietonal intens, iar SMURD și SAJ intră în regim de alertă sporită pe durata codului roșu (deocamdată, măcar pe hârtie).
Ce aduce furtuna de miercuri peste București
Din a doua jumătate a zilei de marți, 1 iulie, vremea se rupe. ANM anunță înnorări accentuate, averse, descărcări electrice frecvente și intensificări bruște ale vântului — vântul nu glumește, rafalele pot ajunge la 50 km/h. Cantitățile de apă estimate sunt de 10–15 litri pe metru pătrat, iar meteorologii nu exclud vijelii și căderi de grindină cu diametre între 1 și 4 centimetri. O grindină de 4 cm? Cât o minge de golf. Suficient să spargă parbrizul sau să distrugă o recoltă întreagă, de fapt. Temperatura maximă scade semnificativ în acea zi, undeva între 29 și 31 de grade, după două zile de aproape 40.
Oficial. Capitala intră sub cod galben de instabilitate atmosferică marți, 1 iulie, între orele 12:00 și 23:00 — o fereastră de 11 ore în care riscul de vijelie și grindină e real și asumat de meteorologi prin avertizare publică. Trecerea de la cod roșu de caniculă direct la cod galben de furtuni, în aceeași zi, e unul dintre scenariile clasice de vară care surprinde cel mai des șoferii și pe cei care lucrează în aer liber. Tocmai pentru că dimineața pare liniștită, relaxată — și apoi, dintr-o dată, nu mai e.
Precedente: valurile de caniculă din trecut și lecțiile lor
România nu se confruntă pentru prima dată cu episoade extreme de-astea. Vara lui 2017 a adus temperaturi de peste 40 de grade în sudul țării, cu zeci de decese asociate căldurii raportate oficial. În iulie 2021, un val de caniculă similar a afectat simultan sudul Europei, iar în România s-au înregistrat maxime de 42 de grade în Oltenia — 42 de grade, gândește-te la asta. Aceste episoade au arătat că infrastructura urbană — în special rețelele de apă și sistemele de transport în comun — este vulnerabilă la căldură extremă prelungită, iar spitalele se confruntă cu suprasolicitare în primele 48 de ore ale unui val de căldură intens. Modelele climatice actuale indică o frecvență crescută a unor astfel de evenimente în deceniile următoare, una peste alta.
Cum reacționează autoritățile și populația
De regulă, la emiterea unui cod roșu, Primăria București anunță prelungirea programului parcurilor și fântânilor arteziene și suplimentarea punctelor mobile de apă. Ministerul Sănătății emite recomandări standard pentru populație, iar DSP Ilfov și DSP București activează linii telefonice de informare — clasic. Pe rețelele sociale, reacțiile cetățenilor oscilează între îngrijorare reală — mai ales în rândul celor cu părinți vârstnici — și ironie față de repetitivitatea avertizărilor. Ce să faci? Companiile de asigurări, la rândul lor, înregistrează de obicei un vârf de solicitări legate de daune produse de grindină în zilele imediat următoare unor astfel de episoade.
Ce urmează după 1 iulie
Până marți dimineață, prioritatea rămâne canicula. Evitați expunerea între orele 11:00 și 18:00, hidrați-vă constant și verificați persoanele vârstnice din familie sau din vecinătate — nu e greu, dar e important. Din după-amiaza zilei de marți, atenția se mută spre furtună: verificați dacă mașina este parcată la adăpost și evitați deplasările inutile. ANM poate actualiza avertizările pe parcurs — site-ul oficial și aplicația iMeteo afișează în timp real orice modificare. Cea mai mare parte a României se află sub cod roșu de caniculă în același interval, cu maxime de până la 41 de grade în zonele de câmpie, iar episoadele de instabilitate atmosferică se extind și în alte județe începând de marți. Două zile de foc, apoi o răcire violentă. Vara 2025 nu lasă loc de plictiseală.