Premierul demis Ilie Bolojan a declarat că salariile bugetarilor și pensiile vor fi plătite. Doar că a legat această certitudine de o condiție pe care România nu și-o poate permite pur și simplu să o ignore în lunile următoare.
Timing-ul declarațiilor? Nu a fost aleatoriu. Presa din Ungaria publicase tocmai informații potrivit cărora România s-ar afla aproape de faliment, și subiectul retrogradării ratingului de țară la categoria „junk” revenit în dezbaterea publică cu o forță pe care nu-ți-o așteptai. Obligațiunile emise de stat sunt considerate speculative de agențiile internaționale de rating — ceea ce scumpește dramatic împrumuturile și poate declanșa ieșiri masive de capital. România are deja unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană, depășind 8% din PIB în 2024. Negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea lui? În curs. Sub procedura de deficit excesiv deschise împotriva țării noastre.
Context și precedente: cum a mai trecut România prin momente similare
Nu este prima dată. În 2009-2010, în plină criză financiară globală, țara a fost nevoită să apeleze la un împrumut de urgență de 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană, însoțit de măsuri drastice de austeritate — tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, reducerea pensiilor, toate astea deodată. Agențiile Fitch, Moody’s și S&P au menținut atunci România la limita inferioară a categoriei „investment grade”, pur și simplu pentru că autoritățile au respectat cu strictețe angajamentele asumate față de creditorii internaționali. Un precedent mai recent: 2020, pandemie, deficitul a urcat la peste 9% din PIB. Avertismente clare de la agenții. Fără retrogradare, de fapt, tocmai pentru că România a prezentat un plan credibil de consolidare fiscală. Lecția? Agențiile nu penalizează imediat criza. Penalizează absența unui răspuns coerent la ea.
Ce urmăresc agențiile de rating la România în 2025
Bolojan a explicat lucrul ăsta destul de clar: agențiile de rating nu reacționează la știri izolate. Urmăresc stabilitatea politică și respectarea angajamentelor asumate. România a ieșit dintr-un an electoral turbulent și a intrat într-o perioadă în care fiecare deciziei a viitorului guvern va fi citită ca semnal de încredere sau de risc. „Există o îngrijorare legitimă legată de politicile pe care le va susține Guvernul și de menținerea angajamentelor României. Aceasta este principala preocupare a agențiilor de rating”, a spus Bolojan.
Banii din PNRR — de care depinde toată infrastructura și reformele structurale — sunt condiționați de adopția unor legi în Parlament, conform jaloanelor agreate cu Bruxelles-ul. Unele au fost votate deja. Restul? Pe agenda legislativă în a doua jumătate a lunii iulie. Dacă trec, România rămâne pe traiectorie. Dacă nu. Deficitul crește, ratingul se slăbește, finanțarea se scumpește în lanț.
Condiția pusă de Bolojan pentru plata salariilor și pensiilor
Răspunsul direct vine cu o nuanță. Trebuie s-o citești cu grijă. „Salariile și pensiile vor fi plătite. Trebuie să menținem direcția și să ne luăm banii europeni. Să continuăm cu economiile la buget”, a declarat Bolojan. În realitate, plata nu este pusă în pericol acum — dar rămâne legată de disciplina fiscală și de capacitatea guvernului următor de a continua reformele, nu de a le abandona sub presiunea politică ordinară (sau extraordinară).
Pe tema combustibililor, Bolojan a fost mai optimist. Din iulie ar trebui să se observe o scădere treptată la pompă. „Din iulie ar trebui să vedem o scădere a prețurilor la combustibili. Companiile lucrează pe stocuri, iar tendința se va vedea pe parcursul lunii iulie. Prețurile ar trebui să se apropie de cele din februarie”, a spus acesta. Actualul guvern demisionar nu poate interveni prin ordonanțe în piață. Nici nu va trebui, considera Bolojan, dacă tendința de scădere se menține pe-acolo.
Reacțiile părților implicate
Declarațiile au fost primite diferit, normal. Coaliția de guvernare în formare a subliniat că mesajul de liniștire al premierului demis confirmă că situația este sub control și că reformele vor continua. Opoziția a interpretat condiționarea plății salariilor și pensiilor de disciplina fiscală drept un semnal de alarmă deghizat, susținând că promisiunile guvernelor succesive de consolidare fiscală nu s-au materializat. Analiștii economici independenți au avut o perspectivă mai nuanțată: mesajul lui Bolojan este corect în esență, dar marja de manevră reală a oricărui viitor guvern este extrem de îngustă — date fiind angajamentele față de Comisia Europeană și calendarul strict al jaloanelor din PNRR.
Ce urmează
Decizia care va conta cel mai mult vine în a doua jumătate a lunii iulie. Parlamentul urmează să voteze legile restante legate de PNRR. Acel vot va fi primul test real pentru noul guvern — și primul semnal pe care agențiile de rating îl vor citi cu atenție. Evaluările periodice ale agențiilor Fitch, Moody’s și S&P sunt programate pentru toamna acestui an, când România va trebui să prezinte date concrete privind evoluția deficitului. Până atunci, certitudinea pe care Bolojan o oferă are o dată de expirare implicită. Lucrurile rămân sub control atâta timp cât direcția nu se schimbă.