Peste 45.000 de lei luați din pensiile unor bătrâni din comuna Cumpăna, județul Constanța — atât ar fi reușit să încaseze ilegal o angajată a Poștei Române, potrivit anchetei penale deschise de procurori. Cum merge asta neobservat atât timp?
Februarie 2023. Primii pensionari din Cumpăna sesizează problema. Banii nu mai vin. Nu-i vorba de sume mici — pentru oamenii ăștia, pensia e singurul ban care intră în casă. Unul, mai têtuz decât ceilalți, se-ntinde pînă la oficiul poștal și cere explicații. răspunsul? Ceva rău.
Evidențele interne arătau că pensia fusese deja ridicată. Doar că pensionarul nu văzuse niciun leu. Se-ntinde sesizarea la Poșta Română, iar ăia incep investigații interne — și rezultatele nu au lăsat loc de îndoieli. Dosarul penal se deschide. Anchetatorii compară semnăturile din documente cu cele autentice ale beneficiarilor. Diferențele? Flagrante. Unde ar trebui să fie semnătura unui bătrân, apare ceva făcut de altcineva, iar plata e bifată în sistem ca și cum ar fi fost efectuată. Schema viza special documentele de distribuire a pensiilor și alocațiilor — acte pe care un factor poștal le completează zilnic, fără martor, fără nimeni care să-l vadă în fapt.
Cadrul legal și instituțional: cine răspunde pentru banii distribuiți prin poștă
Distribuirea pensiilor prin Poșta Română se face în baza unui contract-cadru între Casa Națională de Pensii Publice și Compania Națională Poșta Română, reglementat prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii. Factorul poștal are obligația legală de a înmâna suma exclusiv titularului sau reprezentantului legal, contra semnătură. Documentul ăla semnat devine act justificativ pentru decontare între instituții — falsificarea lui nu-i de joasă mână. Intră sub incidența Codului Penal: fals în înscrisuri, uz de fals, delapidare. Pedepsele? Pînă la 15 ani de închisoare, în funcție de circumstanțe și de calitatea celui care-a comis fapta.
Precedente similare: nu este un caz izolat în România
Cazul din Cumpăna nu-i singur. De fapt, instanțele românești au soluționat în ultimii ani mai multe dosare cu exact aceeași schemă. 2019: o factoriță din județul Bacău, condamnată definitiv pentru falsificarea semnăturilor a peste 30 de pensionari. Prejudiciul depășea 60.000 de lei. Similar. În 2021, județul Teleorman — o angajată a Poștei trimisă în judecată după ce beneficiarii au sesizat neconcordanțe în borderouri. Pe seama acestor precedente, Poșta Română a anunțat în 2022 un proiect-pilot de digitalizare a confirmărilor de plată prin semnătură electronică. Proiectul? Implementat parțial și neuniform la nivel național. Asta zice ceva.
Cum funcționa schema cu semnături false din Cumpăna
Angajata suspectă ar fi completat documentele de plată în numele beneficiarilor, bifând fictiv că au ridicat banii. Fără o confirmare independentă — un SMS, o chitanță trimisă separat, măcar un martor — pensionarul nu-și dădea seama imediat că suma lui fusese „trecută pe butuci” în sistem de altcineva. Sistemul funcționează pe încredere. Pe semnătura de primire. Tocmai documentul fals. Breșă imensă și ușor de exploatat.
Ancheta continua. Polițiștii și procurorii încearcă să stabilească perioada exactă, numărul exact al beneficiarilor afectați, traseul banilor. Simultan, verificări administrative la Poșta Română privind procedurile interne de distribuire — vrea să vadă dacă-s găuri în sistem, cum a trecut nesupus frauda atât timp.
Reacțiile părților implicate: tăcere instituțională și teamă în comunitate
Poșta Română? Tăcere. Niciun comunicat oficial privind cazul — practică obișnuită la dosare sub anchetă penală activă. Reprezentanții instituției evită declarații publice, invocând prezumția de nevinovăție și confidențialitate. La nivel de comună, comunitatea e-n alertă. Îngrijorată. Neîncrezătoare. Oamenii se-ntreabă dacă banii bifați în borderouri în lunile anterioare chiar le-au fost înmânați. Frica că frauda e mai veche, mai extinsă decât se știe. Bântuie localurile.
Detaliul esențial: prejudiciul de 45.000 de lei ar putea crește. Dacă anchetatorii identifică mai mulți beneficiari decât cei reclamați inițial, cifra se-ntinde.
Ce urmează: anchetă în desfășurare și măsuri recomandate
Procurorii vor finaliza expertiza criminalistică a semnăturilor și vor stabili numărul complet al victimelor, intervalul de timp acoperit de schemă. Dosarul penal va include, cel mai probabil, capete de acuzare pentru fals în înscrisuri și delapidare. Pentru pensionari care primesc banii prin poștă, autoritățile recomandă clar: solicitați situația detaliată a plăților direct de la oficiul poștal, păstrați orice document justificativ, depuneți sesizare scrisă dacă suspectați că drepturile voastre au fost încasate de altcineva. Pe termen lung, virarea pensiei direct pe card rămâne varianta cu risc minim — tranzacțiile-s trasabile, nu depind de semnături. Ancheta merge mai departe. Comunitatea din Cumpăna așteaptă răspunsuri. Răspunsuri la o întrebare simplă: câți oameni mai rămân fără bani fără să știe?