Un bărbat din Botoșani a primit amenda maximă prevăzută de lege — 1.600 de lei — după o simplă plimbare cu bichonul său în jurul blocului. Ce anume a observat Poliția Locală în acele câteva minute ridică o întrebare incomodă pentru milioane de stăpâni de câini din România.
Incidentul s-a petrecut pe domeniul public din Botoșani. Un echipaj de poliție locală l-a oprit. Și uite-așa, la verificare, polițiștii au descoperit că proprietarul nu respecta niciunul dintre comportamentele obligatorii pe care legea română le impune în asemenea situații. Nu e vorba de o abatere gravă sau spectaculoasă — ci de exact genul de lucruri pe care cei mai mulți stăpâni de animale le ignoră zilnic, fără să bănuiască măcar că riscă o sancțiune serioasă, de fapt.
Cadrul legal în România e dat de Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, completată de ordonanțe locale și regulamente municipale care pot adăuga propriile prevederi și, una peste alta, fac lucrurile mai complicate decât crede oricine. La nivel general, obligațiile unui proprietar care iese cu câinele pe stradă includ ținerea animalului în lesă, purtarea dovezii vaccinării antirabice la zi, ridicarea dejecțiilor de pe domeniul public și, în cazul raselor considerate periculoase, botniță obligatorie. Amenzile pentru nerespectarea acestor reguli variază între 200 și 1.600 de lei. Botoșăneanul a primit suma maximă. Din acest interval. Ceea ce sugerează că inspectorii au constatat mai multe abateri cumulate, nu doar una singură.
Ce prevede legea pentru plimbatul câinilor pe stradă
Mulți proprietari cred că obligațiile se rezumă la lesă și, eventual, o pungă pentru dejecții. Greșit. Realitatea legală e mai cuprinzătoare: câinele trebuie să aibă la zi microchip-ul înregistrat în Registrul Național al Animalelor de Companie, vaccinarea antirabică valabilă și, acolo unde regulamentul local o cere, o asigurare de răspundere civilă. Unele primării au adoptat regulamente proprii mai stricte decât legea-cadru națională, tocmai pentru că amenzile mici nu descurajau suficient neglijența — și asta se vede cu ochii în orice parc din București sau Cluj.
Poliția Locală Botoșani a aplicat amenda maximă. Asta înseamnă o singură chestie: agentul constatator a avut temei legal să cumuleze mai multe contravenții într-un singur proces-verbal sau că gravitatea situației a justificat plafonul superior. Proprietarul unui bichon — rasă mică, fără regim special de periculozitate — nu poate invoca necunoașterea legii ca scuză: România a transpus directive europene clare privind deținerea responsabilă a animalelor de companie, iar campaniile de informare ale autorităților locale au fost intensificate după mai multe incidente publice din ultimii ani. Care, să fim sinceri, nu prea au ajutat.
De ce suma de 1.600 de lei contează pentru orice stăpân de câine
1.600 de lei reprezintă amenda maximă. Asta e cifra din lege, și poate fi aplicată de orice polițist local care constată abaterile enumerate — fără avertisment prealabil obligatoriu, fără o „primă șansă” de care mulți oameni cred că dispun. Procesul-verbal poate fi contestat la judecătorie în termen de 15 zile de la comunicare, iar practica instanțelor arată că reducerea amenzii e posibilă, dar nu garantată, mai ales când sunt constatate abateri multiple (și da, asta e riscul real).
Cazul din Botoșani nu e singular. Și probabil nu va fi ultimul. Primăriile din orașele mari — Cluj-Napoca, București, Timișoara — au anunțat în ultimii doi ani intensificarea controalelor în parcuri și zone rezidențiale, tocmai pentru că plângerile cetățenilor legate de câini neleșuiți și dejecții neridicate au crescut exponențial. Tendința se menține, iar șansa ca o plimbare obișnuită să se termine cu un proces-verbal va crește proporțional. Un dosar cu actele câinelui — microchip, vaccinare, înregistrare — purtat la fiecare ieșire nu este birocrație inutilă: este singura dovadă care poate opri o amendă pe loc.