Parlamentul European a aprobat, cu o majoritate covârșitoare, un raport esențial pentru viitorul proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Eurodeputatul Victor Negrescu, reprezentant al PSD și co-raportor al Comisiei pentru Bugete, a anunțat cu satisfacție că 421 de europarlamentari dintr-un total de 656 au votat în favoarea documentului, consolidând astfel șansele României de a salva investiții majore aflate în pericol de a fi pierdute.
Sprijin european pentru extinderea termenelor și flexibilitate în PNRR
Raportul adoptat nu este doar o formalitate birocratică, ci un semnal politic puternic transmis de instituțiile europene către statele membre. Prin acest vot, Parlamentul European sprijină în mod clar prelungirea cu 18 luni a termenului de implementare pentru proiectele mature, adică acele inițiative care au deja o bază solidă, dar care nu pot fi încheiate până la termenul-limită actual, stabilit pentru august 2026.
De asemenea, raportul prevede posibilitatea ca proiectele care nu vor fi finalizate în termen să fie continuate cu ajutorul altor fonduri europene. Această deschidere reprezintă o gură de aer pentru multe administrații locale și instituții care se confruntă cu blocaje logistice sau financiare.
Victor Negrescu: „Este o luptă pentru ca țările noastre să nu piardă investiții vitale”
„Pentru mine, acest raport nu este doar un document tehnic. Este un mesaj politic puternic și o luptă pentru ca țările noastre să nu piardă investiții vitale”, a subliniat eurodeputatul Victor Negrescu într-o postare publică. Acesta a atras atenția asupra faptului că raportul încurajează o cheltuire corectă și transparentă a fondurilor europene, dar și o mai bună adaptabilitate la realitățile fiecărei țări.
Printre prevederile esențiale susținute de raport se numără:
- simplificarea procedurilor administrative pentru autoritățile locale;
- debirocratizarea proceselor de modificare a planurilor naționale;
- implicarea activă a societății civile și a partenerilor sociali în deciziile de investiții;
- o alocare de minimum 10% din fonduri pentru educație și 2% pentru cultură;
- păstrarea Pilonului European al Drepturilor Sociale ca reper central pentru toate investițiile.
Aceste puncte nu sunt doar linii de principiu, ci direcții clare pentru o Europă mai echitabilă și mai aproape de nevoile oamenilor.
Investițiile locale, protejate prin voință politică
Victor Negrescu a subliniat că miza este uriașă, în special pentru comunitățile locale din România care se bazează pe fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii, digitalizare, educație sau sănătate. De multe ori, piedicile administrative sau lipsa capacității de implementare au dus la întârzieri semnificative.
„Acum este momentul ca Europa să demonstreze că nu lasă în urmă proiectele esențiale, că sprijină comunitățile locale și că înțelege miza uriașă a acestor investiții”, a declarat europarlamentarul român, mulțumind colegilor din Parlamentul European pentru susținere.
Un mesaj puternic pentru Comisia Europeană
Adoptarea raportului vine într-un moment-cheie, când statele membre fac bilanțul implementării PNRR și negociază ultimele modificări ale planurilor naționale. Raportul semnalizează că Parlamentul European dorește mai multă flexibilitate și sprijin pentru țările care, deși au voință, se confruntă cu obstacole reale în implementarea proiectelor.
„Când există voință politică, întotdeauna există și soluții”, a punctat Negrescu, transmițând indirect și un mesaj către Guvernele naționale: trebuie să lupte până la capăt pentru fiecare proiect și să ceară ajutorul european atunci când este nevoie.
România – un beneficiar direct al acestei decizii
România, care a întâmpinat numeroase dificultăți în derularea PNRR, va fi printre statele cel mai direct avantajate de prevederile acestui raport. De la infrastructură rutieră și feroviară, până la spitale regionale, școli verzi sau digitalizarea administrației publice, numeroase proiecte au avut întârzieri semnificative.
Prelungirea termenelor, debirocratizarea și posibilitatea finanțării alternative reprezintă instrumente esențiale pentru salvarea acestor inițiative. Rămâne acum ca autoritățile de la București să fructifice oportunitatea și să adapteze rapid legislația și procedurile interne pentru a nu pierde fonduri prețioase.
Concluzie
Raportul coordonat de Victor Negrescu este mai mult decât o victorie personală sau politică. Este un pas decisiv pentru ca Europa să rămână solidară cu regiunile și comunitățile care, deși luptă cu greutăți, nu și-au pierdut speranța în schimbare. Votul din Parlamentul European redă o șansă reală României de a transforma PNRR dintr-un proiect amenințat de eșec, într-o poveste de succes.
