În ultimele zile, o umbră grea s-a așternut peste estul Europei. Moscova face din nou valuri – și nu unele diplomatice, ci militare. Dorin Recean, premierul Republicii Moldova, a lansat o avertizare care i-a făcut pe mulți să înghețe: Rusia ar vrea să trimită până la 10.000 de soldați în Transnistria. Asta înseamnă, în termeni cât se poate de concreți, o prezență armată rusă la doar 200 de kilometri de granița României.
E vorba de un joc periculos, cu mișcări calculate pe tabla de șah a regiunii. Și miza? Puterea, controlul și influența – în special asupra Republicii Moldova, care încă se zbate între Est și Vest, între visul european și amenințarea rusească.
Un guvern pro-Kremlin la Chișinău? Un scenariu cu efecte de undă în toată regiunea
Recean nu s-a oprit doar la dezvăluirea privind trupele. A mers mai departe și a spus lucrurilor pe nume: Rusia vrea un guvern care să-i fie favorabil la Chișinău. Se apropie alegerile parlamentare, iar Kremlinul, prin diverse tactici – de la propagandă online până la bani pompați în partide și alegători – încearcă să influențeze decisiv votul.
În 2024, rușii ar fi investit deja aproximativ 1% din PIB-ul Moldovei în astfel de acțiuni. Nu vorbim de speculații, ci de strategii concrete de destabilizare. Pentru că dacă Rusia pune mâna pe Chișinău, Transnistria devine brusc nu doar o regiune separatistă, ci un avanpost militar solid. Cu 10.000 de soldați acolo, sudul Ucrainei devine vulnerabil, iar România – direct vizată.
România, în prima linie. Și nu doar simbolic
„Imaginați-vă ce înseamnă 10.000 de soldați ruși atât de aproape de granițele noastre”, a spus Recean. Și nu greșește. România, deși membră NATO, devine brusc vecina unei zone militarizate de ruși. Cu un guvern pro-Kremlin la Chișinău, rușii nu mai au nevoie de permisiuni sau justificări. Intră și rămân. Și asta schimbă totul – în ecuația geopolitică, în calculele de apărare, în stabilitatea regiunii.
În prezent, contingentul rus din Transnistria e simbolic – aproximativ 1.500 de oameni, majoritatea localnici. Dar dacă planul Moscovei reușește, acea linie subțire devine un zid. Și nu unul defensiv.
Trump și Putin, un telefon tensionat în plină criză
În paralel cu aceste mișcări, fostul președinte american Donald Trump a anunțat că a avut o convorbire telefonică de o oră și un sfert cu Vladimir Putin. Au discutat despre atacurile recente ale ucrainenilor asupra bazelor aeriene rusești și despre reacțiile posibile ale Kremlinului. Putin ar fi spus clar: „Vom răspunde.”
E o declarație care nu lasă loc de interpretări. Iar Trump, deși a descris discuția ca fiind una „bună”, a recunoscut că nu s-a conturat nicio soluție de pace.
Așadar, într-o Europă deja destabilizată de conflictul din Ucraina, apare o nouă zonă fierbinte – Republica Moldova.
Recean cere ajutor: „Moldova nu poate lupta singură”
Premierul moldovean nu se ascunde după cuvinte. A spus-o direct: Moldova nu poate face față singură. E nevoie de sprijin concret din partea UE și NATO. Integrarea europeană rămâne obiectivul de bază, dar e o cursă cu obstacole în care fiecare lună care trece fără sprijin real e un avantaj pentru Kremlin.
Recean a transmis și un avertisment clar: dacă Rusia reușește să preia indirect controlul la Chișinău, urmează un nou capitol în acest conflict extins – cu Transnistria drept bază militară consolidată și cu România pusă în fața unui risc real de destabilizare.
Concluzia? Pericolul nu mai e la distanță. E la ușă
În aceste zile, Republica Moldova este o piesă fragilă într-un joc extrem de dur. România, ca vecin și partener strategic, trebuie să fie atentă, pregătită și prezentă. Nu e vorba doar de diplomație, ci de securitatea granițelor și de viitorul unei întregi regiuni.
Pentru că, în final, liniștea nu vine singură. Trebuie apărată. Și dacă Moldova cade în mâinile Kremlinului, reverberațiile se vor simți până la București – și mai departe.
