Alianțe militare rivale în Balcani: Serbia și Ungaria contra Croației, Albaniei și Kosovo. Tensiunile revin în regiune

Două blocuri militare se conturează în Balcani

O nouă alianță militară, semnată recent între Serbia și Ungaria, agită apele în Balcani și stârnește reacții aprinse din partea unor state vecine. Înțelegerea, semnată la Belgrad de miniștrii apărării Kristof Szalay-Bobrovniczky și Bratislav Gasic, este descrisă de presa sârbă drept un moment istoric, cu potențialul de a schimba echilibrul militar din regiune.

Acordul vine la doar două săptămâni după ce Croația, Kosovo și Albania au parafat la Tirana un tratat de cooperare militară care prevede consolidarea industriei de apărare, exerciții comune și instruirea ofițerilor în cadrul inițiativelor UE.

Serbia și Ungaria, „prietenie de fier” – Croația reacționează dur

Presa din Serbia a întâmpinat semnarea acordului cu un entuziasm vizibil. Tabloidul Informer a titrat că este „o bombă care zguduie regiunea”, Kurir l-a descris ca fiind un „moment istoric”, iar Novosti a vorbit despre „dovezi ale unei prietenii de fier”. Ziarul Republika a mers și mai departe, afirmând că „albanezii și croații au intrat în panică din cauza alianței militare dintre Serbia și Ungaria”.

În schimb, reacțiile oficiale din Croația, Kosovo și Albania au fost unele de iritare. Ministerul de Externe al Serbiei a criticat lipsa consultărilor prealabile în cazul alianței rivale și a sugerat că scopul tratatului semnat la Tirana ar fi „izolarea Serbiei” și susținerea unor „structuri paramilitare în Kosovo”.

Retorică tensionată și declarații tăioase

Deși premierul croat Andrej Plenković a afirmat că alianța cu Kosovo și Albania nu are caracter agresiv, tonul ministrului apărării croat Ivan Anušić a fost mult mai dur: „Au trecut demult vremurile când Croația trebuia să întrebe la Belgrad ce are voie să facă și ce nu. Asta nu se va mai întâmpla niciodată”.

Presa croată, prin Jutarnji list, a relatat că declarația ar fi provocat o reacție nervoasă din partea președintelui sârb Aleksandar Vučić, alimentând și mai mult tensiunile verbale dintre părți.

Scepticism în Serbia privind valoarea reală a alianței

În pofida entuziasmului afișat de canalele oficiale, vocile critice din Serbia pun sub semnul întrebării substanța reală a alianței cu Ungaria. Petar Bosković, politician al opoziției, a descris pactul ca fiind „doar un truc de marketing al lui Vučić”, în timp ce analistul militar Aleksandar Radić a declarat că „nu există niciun element real al unei alianțe militare”, ci doar o acțiune simbolică.

De altfel, până în prezent, nu au fost anunțate exerciții comune, proiecte tehnico-militare sau colaborări concrete între Belgrad și Budapesta, în afara declarațiilor de intenție.

Republica Srpska, următorul aliat

Un alt element care alimentează neliniștile este includerea Republicii Srpska, entitatea sârbă din cadrul Bosniei și Herțegovinei, în acest bloc militar emergent. Controlată de Milorad Dodik, lider cu orientări pro-ruse și retorică separatistă, Republica Srpska și-a exprimat sprijinul față de inițiativa Belgrad-Budapesta, întărind astfel imaginea unei tabere consolidate în jurul Serbiei.

Alianța Tirana – o structură clară, cu viziune europeană

În contrast cu incertitudinea care învăluie înțelegerea sârbo-maghiară, acordul semnat de Croația, Albania și Kosovo are un cadru clar și un obiectiv declarat: integrarea în politicile de securitate ale Uniunii Europene. Acesta vizează întărirea cooperării în domeniul industriei de apărare și a instruirii militare, cu accent pe interoperabilitate în cadrul structurilor NATO și UE.

Riscul unui conflict militar rămâne redus, dar tensiunea crește

Chiar dacă vocile oficiale încearcă să calmeze spiritele, contextul regional nu poate fi ignorat. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că „situația din Balcani nu este critică”, iar analistul Vuk Vukasanović, de la Belgrade Centre for Security Policy, susține că „există șanse mici să izbucnească un război adevărat”.

Totuși, semnele unei curse a reînarmării sunt evidente: mai multe state balcanice au reintrodus serviciul militar obligatoriu, iar bugetele pentru apărare sunt în creștere. În acest climat, formarea a două blocuri militare rivale – unul condus de Serbia și Ungaria, celălalt de Croația, Albania și Kosovo – nu poate fi privită decât ca o potențială escaladare a unei competiții regionale vechi de decenii.

Concluzie

În timp ce echilibrul de forțe din Balcani rămâne fragil, alianțele formate recent creează o nouă geometrie a influenței în regiune. Cu o retorică dură, gesturi simbolice și alianțe neterminate, liderii din zonă joacă pe o tablă de șah tensionată, într-o regiune unde istoria nu a fost niciodată complet liniștită. Rămâne de văzut dacă aceste alianțe vor rămâne simple declarații politice sau dacă vor duce la o militarizare tot mai pronunțată a regiunii.