Comisarul-șef Vasile Viorel, unul dintre principalii anchetatori ai dosarului dispariției avocatei Elodia Ghinescu, a vorbit public despre detalii esențiale din investigația care a ținut România în alertă ani la rând. Deși cazul a fost intens mediatizat încă din primele momente, multe informații esențiale au fost dezvăluite abia după pronunțarea verdictului și finalizarea cercetărilor.
Cristian Cioacă, fost polițist și soțul Elodiei, a fost condamnat definitiv pentru uciderea acesteia, deși trupul avocatei nu a fost niciodată găsit. Ancheta a fost una complexă și extrem de delicată, iar rolul comisarului Viorel Vasile a fost crucial în descifrarea numeroaselor enigme care au înconjurat acest caz încă de la început.
Potrivit comisarului, suspiciunile asupra lui Cristian Cioacă au început să se contureze serios în momentul în care, în apartamentul în care locuia cu Elodia, au fost descoperite urme de sânge sub parchet. Mai mult, anchetatorii au constatat că în acea zonă fusese aplicat în mod suspect mai multe straturi de vopsea, semn că cineva încerca să acopere urmele unui posibil act de violență.
„Urmele de sânge au fost un indiciu clar că acolo s-a petrecut ceva grav. Cioacă a dat cu mai multe straturi de vopsea, dar nu a reușit să șteargă tot. Criminaliștii au reușit să le detecteze și, pe baza lor, s-a putut contura ipoteza unei morți violente”, a declarat comisarul.
Analizele de laborator au confirmat că sângele îi aparținea Elodiei. De aici, investigația a intrat într-o nouă etapă, iar toate indiciile au început să se lege într-un tablou sumbru: avocata fusese, cel mai probabil, ucisă în locuința conjugală.
Comisarul Viorel a mai explicat că, din analiza urmelor de sânge și a modului în care acestea erau dispuse, s-a putut deduce că Elodia a suferit o lovitură extrem de puternică, fatală. În lipsa cadavrului, anchetatorii au fost nevoiți să lucreze cu ceea ce aveau: urme biologice, declarații, comportamentul suspect al soțului și indicii indirecte.
„Este cert că moartea a fost cauzată de un obiect dur, care a produs o leziune gravă la nivelul tegumentului, o leziune care a dus la moarte rapidă, fără posibilitatea ca sângele să mai fie pompat de inimă în mod obișnuit. Nu putem spune cu exactitate ce obiect a fost folosit, dar estimăm că a fost tocul pistolului din dotarea lui Cioacă. Nu arma în sine, ci tocul, folosit ca un obiect vulnerant”, a explicat comisarul.
Această ipoteză, deși nu a putut fi susținută de o autopsie – în lipsa corpului victimei –, a fost consolidată de coroborarea mai multor elemente. Comportamentul post-crimă al lui Cristian Cioacă, tentativele de a ascunde urmele, lipsa cooperării cu anchetatorii și contradicțiile în declarații au întărit suspiciunea că acesta ar fi autorul faptei.
În ceea ce privește motivul crimei, comisarul Vasile Viorel a subliniat că ancheta nu a identificat o premeditare clară. Din contră, totul ar fi fost rezultatul unui conflict spontan, degenerat într-un act de violență extremă.
„Nu avem indicii care să ne conducă spre o crimă premeditată. Toate elementele duc către o ceartă aprinsă, care a scăpat de sub control. O explozie de furie care s-a terminat tragic. A fost, în opinia noastră, un omor spontan, nu unul planificat cu sânge rece”, a spus comisarul.
Cazul Elodia Ghinescu rămâne, chiar și după condamnarea lui Cristian Cioacă, unul dintre cele mai cunoscute și controversate dosare penale din România post-decembristă. Dispariția fără urmă a victimei, mediatizarea excesivă și refuzul autorului de a coopera au transformat acest caz într-un simbol al unei tragedii care, în ciuda condamnării vinovatului, nu și-a găsit pe deplin liniștea.
