La două zile după moartea fostului președinte al României, Ion Iliescu, un singur mesaj oficial de condoleanțe a fost transmis din partea unei țări străine – Federația Rusă. În timp ce opinia publică se întreba de ce întârzie reacțiile internaționale, Ambasada Rusiei la București a publicat, miercuri, un mesaj de omagiu adresat poporului român și familiei fostului șef de stat.
Mesajul oficial al Rusiei: „Un om de stat remarcabil”
Ambasada Rusiei a ales să transmită omagiul printr-o postare pe pagina de Facebook a instituției. Tonul mesajului este sobru, dar respectuos, subliniind rolul lui Ion Iliescu în perioada de tranziție post-comunistă și în menținerea dialogului bilateral între Moscova și București:
„În legătură cu încetarea din viață a omului de stat român remarcabil, primul Președinte al României, Ion Iliescu, care a adus o contribuție semnificativă la menținerea relațiilor constructive dintre Rusia și România, transmitem cele mai sincere condoleanțe poporului român, familiei și celor apropiați.”
Formularea adoptată lasă loc unei interpretări diplomatice, evitând nuanțele politice controversate care au marcat mandatul lui Iliescu, dar consolidând ideea unui lider preocupat de relațiile internaționale și stabilitate regională.
TASS amintește tratatul Iliescu–Putin din 2003
Presa de stat rusă, prin agenția TASS, a fost printre primele care au relatat decesul fostului președinte român. Într-un material difuzat marți seară, TASS a citat comunicatul oficial al Guvernului României și a evidențiat câteva dintre momentele cheie din cariera politică a lui Iliescu.
Potrivit agenției, Ion Iliescu a fost „un susținător al relațiilor constructive cu Rusia”, iar unul dintre cele mai importante gesturi în acest sens a fost semnarea, în 2003, la Moscova, a Tratatului de prietenie și cooperare între Federația Rusă și România, alături de președintele Vladimir Putin. Evenimentul este considerat un simbol al unei tentative de apropiere între cele două state într-o perioadă marcată de schimbări majore pe scena geopolitică.
TASS notează totodată că, în timpul mandatelor lui Iliescu, România a făcut pași importanți către integrarea euro-atlantică, aderând la NATO și încheind negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. În ciuda orientării ferme către Vest, relația cu Rusia a fost păstrată pe un ton diplomatic, în ciuda unor tensiuni subterane.
Rememorarea „înțelegerii cu Rusia” – perspectiva lui Iliescu
Un detaliu important legat de poziția fostului președinte față de Rusia reiese și dintr-o postare de pe blogul personal, datată 5 mai 2014. În acel text, Ion Iliescu explica public că România a avut o „înțelegere” cu Federația Rusă privind normalizarea relațiilor, ca urmare a vizitei sale oficiale la Moscova, în 2004.
„Da, România a avut o înțelegere cu Federația Rusă, privitoare la normalizarea relațiilor, în urma vizitei pe care am făcut-o la Moscova. Reamintesc, pentru că se uită, sau nu se știe, că una dintre condițiile aderării la UE și la NATO este aceea de a nu aduce în sânul celor două organizații conflicte care ar putea să le implice”, nota Iliescu.
Fostul președinte aducea atunci în discuție și alte tratate similare, încheiate cu Ungaria și Ucraina, menționând eforturile de reconciliere și dialog necesare pentru a asigura o tranziție fără tensiuni internaționale.
Singurul mesaj extern până în prezent
Faptul că Rusia este, până la această oră, singura țară care a transmis public un mesaj oficial de condoleanțe în legătură cu moartea lui Ion Iliescu a stârnit un val de reacții și întrebări. În lipsa unor reacții venite din partea SUA, Franței, Germaniei sau a altor parteneri occidentali importanți, mesajul Moscovei capătă o relevanță aparte în peisajul diplomatic.
Rămâne de văzut dacă și alte capitale vor urma exemplul Rusiei în zilele următoare sau dacă tăcerea va rămâne simbolică pentru modul în care fostul lider român a fost perceput pe scena internațională.
Până atunci, reacția Kremlinului, transmisă prin canale oficiale și presă de stat, rămâne singurul gest de recunoaștere internațională a unei figuri politice care a marcat începuturile democrației post-decembriste din România.
