Planul secret al lui Putin pentru „pace” în Ucraina: cedări teritoriale și tensiuni între aliați
În spatele ușilor închise, diplomația internațională fierbe. Potrivit unor surse occidentale citate de CNN, Vladimir Putin ar fi pus pe masă un plan de „încetare a focului” care ar schimba radical harta Ucrainei și ar redesena liniile geopolitice din Europa de Est. În centrul propunerii – cedarea de către Kiev a unor teritorii-cheie către Rusia.
Conform informațiilor, miercuri, la Moscova, liderul de la Kremlin i-ar fi prezentat trimisului special al președintelui Donald Trump, omul de afaceri Steve Witkoff, o ofertă menită să pună capăt războiului. Planul presupune ca Ucraina să renunțe definitiv la Crimeea – anexată ilegal în 2014 – și la întreaga regiune Donbas, aflată în mare parte sub control rusesc.
Deși schițată ca un acord de „înghețare a frontului”, propunerea lasă multe necunoscute. Soarta regiunilor Zaporojie și Herson, controlate doar parțial de Rusia, nu este clară. La fel și modul în care ar fi tratate cererile Moscovei de a bloca aderarea Ucrainei la NATO și de a-i limita capacitățile militare.
Temeri în capitalele europene
Planul lui Putin a stârnit imediat reacții de îngrijorare în marile capitale europene. Potrivit CNN, unii lideri văd în această mișcare o strategie de a evita noile sancțiuni pe care Donald Trump intenționează să le impună vineri, fără ca Rusia să ofere în schimb concesii majore.
Îngrijorarea este alimentată și de calendarul evenimentelor. Propunerea ar fi determinat Casa Albă să pregătească o întâlnire directă între Trump și Putin, programată săptămâna viitoare. În ultimele două zile, discuțiile s-au intensificat, implicând atât diplomați europeni, cât și pe Witkoff și secretarul de stat american, Marco Rubio.
Vineri, Witkoff ar fi oferit oficialilor europeni mai multe detalii despre ceea ce se discutase la Moscova, încercând să sondeze deschiderea acestora față de un eventual compromis.
Kremlinul își activează rețeaua de aliați
Semn că pregătirile pentru o negociere de nivel înalt sunt în toi, Vladimir Putin a vorbit vineri cu doi dintre cei mai importanți parteneri strategici ai săi: președintele Chinei, Xi Jinping, și liderul Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Discuțiile, relatate de presa de stat rusă și citate de The Kyiv Independent, au avut loc înaintea întâlnirii cu Donald Trump din 15 august, programată în Alaska.
În mod previzibil, reacția Kievului a fost fermă. Președintele Volodimir Zelenski a respins categoric ideea unor concesii teritoriale. „Nu există pace pe termen lung dacă vine la pachet cu pierderea pământului nostru”, a transmis liderul ucrainean, reafirmând linia roșie a guvernului său.
Diplomație în mișcare: Londra găzduiește consultări
În paralel, Marea Britanie devine un punct-cheie al discuțiilor. Sâmbătă, ministrul britanic de externe, David Lammy, și vicepreședintele american, JD Vance, se vor întâlni la Londra cu aliați ucraineni și europeni. Tema: propunerea de pace formulată de Donald Trump și posibilitatea de a o transforma într-un acord acceptabil pentru toate părțile.
Premierul britanic, Keir Starmer, a discutat deja cu Zelenski înaintea reuniunii, pentru a coordona pozițiile și a evalua riscurile. Potrivit Downing Street, liderii au analizat în detaliu propunerile venite dinspre Washington, în perspectiva negocierii directe Trump–Putin de la mijlocul lunii august.
Un joc geopolitic cu mize uriașe
Planul lui Putin, așa cum este el conturat în prezent, pune Occidentul într-o dilemă clasică de politică externă: este mai bine să închei un război printr-un compromis dureros sau să riști prelungirea conflictului în speranța unei victorii complete?
Pentru mulți europeni, ideea de a legitima anexările teritoriale ale Rusiei este inacceptabilă. În același timp, există și voci – mai ales în SUA – care consideră că prelungirea războiului cu costuri economice și umane uriașe nu servește intereselor niciunei părți.
Întâlnirea de la Alaska dintre Trump și Putin ar putea deveni momentul definitoriu al acestui conflict. Însă, până atunci, negocierile de culise, telefoanele dintre capitale și alianțele testate în timp real vor decide cât de realistă este, de fapt, această „pace” propusă de Kremlin.
Un lucru e clar: în următoarele zile, fiecare declarație publică și fiecare gest diplomatic vor fi atent cântărite – pentru că miza nu este doar viitorul Ucrainei, ci și echilibrul de putere în Europa pentru următoarele decenii.
