Președintele României, Nicușor Dan, a atras atenția într-un interviu acordat postului B1TV că țara noastră se află de ani buni în centrul unui război hibrid purtat de Federația Rusă. Șeful statului a subliniat că nu este vorba despre o amenințare apărută recent, ci despre o ofensivă desfășurată pe termen lung, care a început încă din urmă cu un deceniu. Potrivit acestuia, România a fost vizată atât prin atacuri cibernetice, cât și prin campanii de propagandă menite să influențeze opinia publică și să slăbească încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.
Cum a început războiul hibrid în România
Președintele a explicat că ofensiva Rusiei a fost una graduală, desfășurată în mai multe etape. La început, atacurile au vizat infrastructurile critice prin mijloace informatice, pentru ca ulterior să se dezvolte și o campanie de propagandă sofisticată, care a reușit să influențeze anumite zone ale societății.
„Aceasta este evaluarea mea. La un moment dat, o să facem un tablou general, nu foarte departe de momentul ăsta și în care o să dăm elemente. Ce s-a întâmplat… a fost creștere graduală, pe de o parte de atacuri cibernetice la infrastructuri, pe de altă parte de instrumente de propagandă care s-au dus încet-încet și au capturat sau au influențat zone din societate”, a declarat Nicușor Dan.
În opinia sa, România se află într-un proces abia început de conștientizare și pregătire pentru a răspunde acestor amenințări complexe.
Pericolul propagandei și al dezinformării
Șeful statului a insistat asupra faptului că războiul hibrid nu înseamnă doar atacuri informatice, ci și un efort concertat de a răspândi dezinformare și de a exploata vulnerabilitățile societății.
„Ce e cert este că Federația Rusă, și nu numai în România, peste tot în Europa, încearcă să influențeze alegerile, astfel încât să aibă conduceri prietenoase și, dacă nu poate, încearcă să pună paie pe foc acolo unde crede că sunt niște tensiuni în societate, pentru a destabiliza și a scădea încrederea în democrație. Pe zona de dezinformare, de-abia începe să facă ceva”, a precizat președintele.
Aceste declarații vin în contextul în care, la nivel european, mai multe state au semnalat tentative de interferență în procesele electorale sau în dezbaterile publice. Războiul informațional este o armă care nu lasă urme vizibile imediat, dar care are un impact de durată, erodând încrederea oamenilor în stat și în valorile democratice.
Critici la adresa instituțiilor statului
În același interviu, Nicușor Dan a lansat critici dure la adresa instituțiilor românești care, în opinia sa, nu reușesc să facă față eficient provocărilor actuale. El a vorbit deschis despre corupție, birocrație și lipsa de preocupare pentru cetățean.
„Sunt o grămadă de instituții care nu funcționează, da, deci putem să dăm o notă de la 1 la 10 pe eșec. Sunt zone în stat care funcționează și zone din stat care nu funcționează și oamenii le văd. Evident că e un stat în care există corupție, e un stat în care există birocrație, e un stat în care nu există suficientă grijă pentru interacțiunea cu cetățeanul. Astea sunt părți de eșec importante și un stat care nu are strategiile fundamentale”, a afirmat șeful statului.
Declarațiile vin ca un semnal de alarmă: un stat care se confruntă cu provocări externe majore are nevoie de instituții solide, capabile să protejeze cetățenii, dar și să răspundă eficient la nevoile lor zilnice.
România, o țară sigură, dar cu vulnerabilități
Chiar dacă a evidențiat slăbiciunile sistemului, președintele a ținut să sublinieze că România rămâne o țară sigură pentru cetățeni, comparativ chiar și cu alte state europene. El a lăudat structurile Ministerului Afacerilor Interne și serviciile de securitate pentru contribuția lor la menținerea unui climat de stabilitate.
„România e o țară foarte sigură. Pe stradă, seara, în imensa majoritate a locurilor din România, România e mult mai sigură decât alte țări chiar europene. Asta se datorează și serviciilor, și structurilor MAI. Se întâmplă și lucruri bune”, a spus Nicușor Dan.
Această dublă perspectivă – pe de o parte critică, pe de altă parte recunoscătoare – arată că România se află la mijloc: are instituții care funcționează exemplar, dar și zone unde reforma este urgentă.
Ce urmează
Președintele a anunțat că în viitorul apropiat va prezenta un tablou complet al acestui război hibrid, cu date și elemente concrete despre modul în care Federația Rusă a încercat să influențeze România în ultimii zece ani. Este de așteptat ca aceste dezvăluiri să aducă în prim-plan detalii despre atacuri cibernetice, campanii de propagandă și zonele vulnerabile ale societății românești.
Această promisiune are și rolul de a pregăti opinia publică pentru o dezbatere necesară: cum poate România să își protejeze democrația, să își întărească instituțiile și să contracareze eficient manipulările externe?
Un avertisment cu dublu sens
Mesajul transmis de Nicușor Dan are o semnificație dublă. Pe de o parte, este un avertisment ferm privind pericolul extern reprezentat de Rusia și de metodele sale de război hibrid. Pe de altă parte, este o oglindă întoarsă către instituțiile interne, chemate să își asume responsabilitatea și să răspundă mai bine așteptărilor cetățenilor.
Într-un context geopolitic complicat, în care tensiunile dintre Rusia și Occident se accentuează, România are nevoie de stabilitate internă, de instituții solide și de o strategie coerentă de apărare cibernetică și informațională.
Declarațiile președintelui vin ca un apel la luciditate și acțiune: „războiul” nu mai este doar pe câmpul de luptă tradițional, ci și în spațiul virtual, în mass-media și în percepțiile oamenilor.
