O tragedie care sfâșie inima unei comunități a avut loc în comuna Hinova, județul Mehedinți. Un băiețel de doar 7 ani și-a pierdut viața chiar în fața casei bunicii, acolo unde se afla în grijă, în timp ce părinții lui erau plecați la muncă în Austria. Era o zi obișnuită de vară, cu joacă, râsete și soare. Dar totul s-a frânt într-o clipă.
Un pas nevinovat, un drum nemilos
Copilul, zglobiu și plin de viață, se juca în fața curții bunicii. La un moment dat, a traversat Drumul Național 65A fără să se asigure. Un gest instinctiv, așa cum fac adesea copiii care nu înțeleg pericolul. A apărut dintr-o dată în fața unei autoutilitare. Șoferul, deși a încercat să evite impactul, nu a mai avut timp. L-a lovit în plin. O secundă. Atât a durat totul.
Un vecin, care se afla la câteva sute de metri distanță, a auzit strigătele. A alergat, cât l-au ținut picioarele, dar când a ajuns, trupul băiatului era deja inert. Niciun gest, nicio suflare.
Bunica, între vină și neputință
Bunica, cu lacrimi în ochi și vocea tremurândă, își frânge mâinile: „Dacă venea salvarea… avea puls… Mi-l scăpa. Nu a putut să vină mai repede…”, a spus femeia, cu glasul frânt de durere. A făcut tot ce a putut – a alertat șoferii din trafic, a încercat să facă loc ambulanței, s-a rugat în gând pentru o minune. Dar minunea n-a mai venit.
Ea trăiește acum cu un gol în suflet, înconjurată de jucăriile nepotului, de hainele lui rămase prin curte și de întrebarea care o sfâșie: „Ce aș fi putut face altfel?”
Ambulanța – 13 minute de drum și o eternitate de așteptare
Serviciul de ambulanță a transmis că echipajul a parcurs cei 18 kilometri dintre Drobeta-Turnu Severin și Hinova în mai puțin de 13 minute. Un timp bun, spun ei, având în vedere traficul. Dar pentru o bunică disperată și pentru un copil care se stingea, acele minute au părut o veșnicie.
Anchetă în desfășurare. Șoferul nu băuse
Șoferul a fost testat cu etilotestul, iar rezultatul a fost negativ. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și încearcă acum să afle cu exactitate ce s-a întâmplat. Cine poartă vina? Cine putea să prevină? Sunt întrebări fără răspuns clar. Pentru că, uneori, nu e nevoie de vinovați – ci doar de o clipă de neatenție, o secundă în care viața se rupe.
Părinți devastați, drum spre o casă pustie
Departe, în Austria, doi părinți și-au primit cea mai cumplită veste. L-au văzut ultima dată pe copilul lor într-un apel video. Le-a spus „noapte bună”, le-a zâmbit și s-a dus la culcare. Acum se întorc în țară pentru a-și îngropa băiatul. În loc de îmbrățișări, îi vor aduce flori. În loc de cadouri, o cruce.
Vecinii și prietenii din sat îi așteaptă cu sufletele sfâșiate. Unii au adus lumânări, alții au lăsat ursuleți de pluș și desene făcute de copii. Toți simt că au pierdut ceva. Nu doar o viață, ci o parte din inocența locului.
Un copil care n-a apucat să crească. Un sat care plânge
Tragedia de la Hinova nu este doar o știre. Este o rană adâncă într-o familie, într-o comunitate. Este imaginea unui copil cu ochi curați, care visa să fie polițist sau poate fotbalist, și care acum nu mai este. Este durerea unei bunici care nu va mai auzi glasul lui alergând prin curte. Este rușinea unei societăți care nu reușește să protejeze copiii de pericolele din fața porții.
Când drumurile taie copilăria în două
Acest drum național care traversează comuna este, pentru mulți copii, un obstacol zilnic. Fără trotuare, fără semne clare de avertizare, fără limitatoare de viteză. O infrastructură care ignoră nevoile celor mai vulnerabili. Câte vieți trebuie pierdute pentru ca ceva să se schimbe?
Într-un sat mic din Mehedinți, un copil nu va mai zâmbi. Dar, poate, moartea lui nu va fi în zadar. Poate că va deschide ochii unor autorități care au uitat cât de fragilă e viața. Poate că va aduce mai multă grijă, mai multă vigilență și mai multă iubire în jurul celor mici.
Pentru că nicio ambulanță nu va putea aduce înapoi un copil. Dar poate salva alții. Dacă învățăm din durere.
