România se află, din nou, în mijlocul unei crize diplomatice tensionate, după ce regimul de la Kremlin a lansat acuzații grave la adresa autorităților de la București. Oficialii ruși susțin că România s-ar fi implicat în mod activ în treburile interne ale Federației Ruse și că ar fi oferit sprijin unor organizații pe care Moscova le consideră teroriste. Motivul invocat? Un forum desfășurat recent în Parlamentul României, unde, potrivit Moscovei, s-ar fi lansat apeluri directe pentru înfrângerea militară a Rusiei și chiar pentru destrămarea sa.
Forumul care a declanșat furtuna diplomatică
Evenimentul, intitulat „The Black Sea: The Border of the Future for a Safe and Stable Europe”, a avut loc la București și a fost prezentat în presa de stat rusă drept o platformă anti-rusească. Participanții, conform rușilor, ar fi formulat declarații incendiare, chemând statele occidentale să susțină deschis înfrângerea militară a Rusiei și dezintegrarea ei în mai multe entități statale.
Cel care a reacționat imediat a fost Vasili Piskarev, deputat în Duma de Stat din partea partidului lui Vladimir Putin și șef al Comisiei pentru Securitate. Acesta a anunțat că a transmis deja materiale oficiale către Procuratura Generală și Ministerul Afacerilor Externe din Rusia, solicitând o analiză juridică și un răspuns diplomatic față de ceea ce consideră a fi o acțiune ostilă din partea României.
„Autoritățile române au oferit o tribună unei organizații considerate teroriste de legislația rusă. Este un gest provocator și inacceptabil, care cere un răspuns ferm”, a transmis Piskarev, printr-un mesaj publicat pe canalul oficial de Telegram al comisiei.
România, acuzată că alimentează ostilitățile împotriva Rusiei
Tonul folosit de Moscova este unul extrem de dur. Conform agenției TASS, Kremlinul vede forumul de la București ca pe un act deliberat de instigare la ostilități. Rușii susțin că în cadrul evenimentului s-ar fi cerut inclusiv „retragerea Rusiei de la Marea Neagră”, o declarație interpretată ca o amenințare directă la adresa suveranității naționale.
„Apeluri repetate pentru înfrângerea militară a Federației Ruse, formulate de agenți străini la un eveniment găzduit în Parlamentul României, nu pot fi trecute cu vederea”, au transmis oficialii ruși.
În acest context, România este acuzată că nu doar că ar fi tolerat aceste mesaje, ci chiar le-ar fi încurajat prin faptul că a permis desfășurarea forumului într-un spațiu oficial, precum Parlamentul. Nu au fost făcute publice numele participanților, dar rușii au insistat asupra faptului că printre aceștia s-ar fi aflat persoane considerate „inamici ai statului rus”.
Tăcerea Bucureștiului alimentează speculațiile
Până la această oră, autoritățile române nu au oferit nicio reacție oficială. Nici organizatorii forumului, nici reprezentanții Parlamentului nu au comentat acuzațiile venite de la Moscova, ceea ce, în percepția oficialilor ruși, alimentează suspiciunile. Tăcerea Bucureștiului este interpretată drept o formă de complicitate tacită, iar Moscova profită din plin de acest vid de comunicare pentru a-și întări poziția.
În paralel, Ministerul rus de Externe pregătește un răspuns diplomatic, iar Procuratura Generală analizează posibilitatea declanșării unor acțiuni legale împotriva celor implicați.
Un nou capitol tensionat în relația România-Rusia
Acest episod se înscrie într-un șir tot mai lung de tensiuni dintre Moscova și București, amplificate de poziționarea clară a României în sprijinul Ucrainei și de apartenența sa la NATO și Uniunea Europeană. În timp ce Rusia acuză tot mai des România de „complicitate cu inamicul”, autoritățile române preferă, cel puțin pentru moment, să păstreze tăcerea.
În lipsa unui punct de vedere oficial din partea Bucureștiului, atmosfera rămâne încărcată, iar relațiile bilaterale dintre cele două țări se adâncesc tot mai mult într-un climat de suspiciune și ostilitate.
Contextul regional – un butoi cu pulbere
Acest nou scandal vine pe fundalul unui context geopolitic extrem de sensibil, în care orice declarație sau acțiune publică poate alimenta spiritele. Rusia continuă să vadă România drept o poartă strategică a NATO în estul Europei și o voce incomodă în regiunea Mării Negre. În acest joc complicat, fiecare forum, fiecare discurs și fiecare gest simbolic capătă greutate.
Pentru moment, rămâne de văzut dacă România va ieși din tăcere pentru a clarifica acuzațiile sau dacă va alege, în continuare, diplomația discretă. Cert este că, în ochii Kremlinului, episodul de la București nu va fi uitat prea curând.
