Românii ar putea fi taxați la fiecare pas: cât vei plăti dacă faci un transfer de 1.000 de lei sau scoți 2.000 de lei de la bancomat
O idee care până nu demult părea de neimaginat începe să prindă contur și îi neliniștește tot mai tare pe români. Se discută intens, în culisele guvernării, despre o nouă taxă care ar urma să fie aplicată pentru fiecare tranzacție bancară, oricât de mică. Plătești cu cardul la supermarket, faci un transfer către un prieten sau scoți bani de la ATM? Vei fi taxat. Simplu, direct, fără explicații suplimentare.
Taxa universală – comisionul care îți ia bani chiar și când îți plătești facturile
Este vorba despre o așa-numită „taxă universală” – un comision care s-ar putea aplica tuturor operațiunilor bancare. Adică românii vor plăti o sumă în plus de fiecare dată când mișcă bani dintr-un cont în altul. În funcție de scenariul discutat, taxa ar varia între 0,1% și 0,3% din suma tranzacționată. La prima vedere, pare puțin. Dar în realitate, aceste sume se adună.
Dacă faci un transfer bancar de 1.000 de lei, la o cotă de 0,2%, ți se reține 2 lei. Când retragi de la ATM 2.000 de lei, pierzi 4 lei în mod automat. Chiar și o cumpărătură banală, de 500 de lei, îți aduce o taxă de 1 leu. Și poate nu pare mult, dar dacă te uiți la câte astfel de tranzacții faci într-o lună… deja începe să doară.
Chiar și cripto, tot taxat
Pentru cei care operează în zona criptomonedelor, statul are același plan: taxe și acolo. O tranzacție de 10.000 de lei în cripto ar urma să fie impozitată cu 20 de lei. Adică pierzi, din start, o sumă importantă doar pentru că ai mișcat niște bani dintr-un portofel digital.
50 de miliarde de lei pe an din buzunarul tău
Statul speră să colecteze sume uriașe. Potrivit estimărilor, românii tranzacționează anual 25.000 de miliarde de lei. La un impozit de 0,2%, asta înseamnă aproximativ 50 de miliarde de lei – bani care nu vin de la bănci sau companii multinaționale, ci direct de la tine. De la oameni simpli, de la salarii, pensii, plăți către utilități sau alimente.
Expert bancar: „E o taxă ascunsă. Oamenii nu vor înțelege de ce pierd bani”
Irina Ștefan, expert în domeniul bancar, a declarat pentru Observator News că această măsură este nu doar riscantă, ci și profund nedreaptă. „Nu lovește în bănci, ci în cetățeni. Este o formă de taxare ascunsă, percepută la fiecare pas, fără ca oamenii să înțeleagă de ce plătesc în plus”, a spus ea.
Mai mult decât atât, această taxă contrazice flagrant ideea de digitalizare și combatere a plăților în numerar. Practic, în timp ce statul le cere românilor să folosească mai puțin cash, îi taxează dacă fac plăți digitale. Iar asta i-ar putea face pe mulți să se întoarcă la bani lichizi, acolo unde, cel puțin pentru moment, nu li se cere nimic în plus.
O taxă care poate aduce scumpiri în lanț
Specialiștii atrag atenția că nu doar populația va fi afectată. Companiile, care fac sute de tranzacții zilnic, vor plăti și ele aceste comisioane. Și, în mod previzibil, costurile se vor reflecta în prețuri. Produsele și serviciile s-ar putea scumpi, pentru că firmele nu vor putea absorbi pe termen lung aceste pierderi. Iar din nou, nota de plată va ajunge tot la consumatorul final.
Ce urmează: consultări la Cotroceni, dar nicio certitudine pentru oameni
Pe fundalul acestor discuții aprinse, liderii politici se reunesc luni, 9 iunie, la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan urmează să se întâlnească cu reprezentanții partidelor pentru a stabili o primă variantă de program de guvernare.
„Suntem într-o fază de discuții. O să venim cu o schiță, nu cu o variantă finală. Va fi un set de măsuri pe care partidele îl vor analiza”, a declarat duminică seara președintele, după ce a participat la evenimentul de retragere al handbalistei Cristina Neagu.
Deocamdată, nu există un nume stabilit pentru funcția de premier și nici o listă clară de măsuri asumate. Totul e în stadiu de negocieri, iar oamenii rămân suspendați între speranță și neliniște.
„Ne iau bani și când clipim…” – sentimentul amar al românilor
Pe rețelele de socializare, nemulțumirea crește de la o zi la alta. Românii simt că li se închide cercul. Taxa pe salariu, pe bonuri, pe combustibil, pe tot ce consumă. Acum, și pe banii pe care îi mută din cont în cont. „Mai lipsește o taxă pe respirație. Sau pe deschiderea aplicației bancare…” – glume amărui care circulă în online.
Dar în spatele ironiei, se ascunde o frustrare reală: oamenii simt că sunt pedepsiți pentru fiecare gest normal din viața de zi cu zi. Pentru că au cont bancar. Pentru că plătesc online. Pentru că sunt parte dintr-o lume modernă.
Iar când statul îți ia bani chiar și când încerci să-ți ții viața în ordine, ceva nu mai e în regulă. Oamenii nu mai au răbdare. Și nici încredere. Pentru că această taxă, deși mică, spune multe despre cum sunt tratați cetățenii: nu ca parteneri, ci ca sursă inepuizabilă de bani.
