La Vilnius, într-o Europă care nu mai cunoaște liniștea de altădată, liderii statelor din Formatul București 9 (B9) s-au reunit pentru un summit cu o miză uriașă: apărarea valorilor democratice și a securității colective. Prezența președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat greutate suplimentară unei întâlniri care nu a fost doar despre strategii și documente, ci despre viață și moarte. Despre curaj și teamă. Despre Europa de azi, prinsă într-o luptă pentru propriul viitor.
Atmosfera a fost una gravă, dar determinată. Nu s-a discutat despre posibilități ipotetice, ci despre realități dure: Rusia rămâne cea mai serioasă și imediată amenințare pentru securitatea euroatlantică. Nu mai este loc de iluzii. Războiul din Ucraina, cu tot cortegiul său de suferință, distrugere și tragedii, este dovada vie că liniștea continentului poate fi spulberată oricând.
Tocmai de aceea, statele participante au transmis un mesaj cât se poate de limpede: nu vom mai fi luați prin surprindere. Flancul Estic al NATO va fi consolidat. Bugetele de apărare vor crește, industria militară va fi întărită, iar infrastructura necesară mobilizării rapide a trupelor va deveni o prioritate în toate capitalele prezente. Este, în esență, o regândire a modului în care securitatea este privită – nu ca un moft sau un capitol de raport, ci ca o condiție a păcii de mâine.
România, prin președintele Nicușor Dan, a avut un rol activ în această ecuație. Alături de liderii Poloniei și Lituaniei, a semnat documentul final al summitului – o declarație care nu este doar simbolică, ci care trasează direcții ferme pentru viitor. Poate că nu întâmplător, următorul summit B9 va fi găzduit chiar de România, în 2026 – un semn că țara noastră este tot mai prezentă în arhitectura de securitate a Europei.
Ucraina a fost, evident, în centrul discuțiilor. Zelenski, vizibil obosit dar hotărât, a vorbit despre nevoia de sprijin real, nu doar promisiuni. Iar liderii l-au asigurat că NATO este alături de poporul ucrainean. S-a reafirmat sprijinul pentru integrarea Ucrainei în Alianță, dar și pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. A fost un mesaj adresat și agresorului, și lumii: că justiția nu poate fi ocolită, iar cei care au comis crime de război vor fi trași la răspundere.
Summitul de la Vilnius a scos la lumină și o altă față a războiului – cea a sprijinului mascat sau fățiș pe care Rusia îl primește din alte părți. În declarația finală, au fost condamnate sprijinul oferit Moscovei de Belarus, Coreea de Nord, Iran și chiar China. Liderii au numit aceste alianțe tăcute sau evidente drept „factori de instabilitate” și au denunțat atacurile hibride – de la dezinformare la sabotaj cibernetic – cu care Europa se confruntă tot mai des.
Un capitol aparte a fost dedicat Moldovei. O țară mică, dar cu o importanță strategică uriașă, aflată sub o presiune constantă. Liderii B9 au reconfirmat sprijinul pentru Chișinău – atât politic, cât și practic. Este un mesaj de solidaritate, dar și de responsabilitate: că nu vom lăsa în urmă nicio țară care împărtășește valorile libertății și democrației.
Summitul nu a fost doar despre armate, cifre și bugete. A fost despre oameni. Despre copiii ucraineni care nu mai știu ce înseamnă o zi fără sirene. Despre mamele din Harkov sau din Odesa care își cresc pruncii în adăposturi. Despre bătrânii din Donețk care nu înțeleg de ce trebuie să moară nevinovați. Și despre tinerii din Vilnius, București, Varșovia sau Riga care vor să trăiască într-o Europă în care libertatea nu e un vis, ci o realitate.
La final, s-a simțit poate mai mult ca niciodată că acest summit nu a fost doar o formalitate diplomatică. A fost un apel la conștiință. Un angajament față de prezent și viitor. Iar mesajul a fost clar: lumea în care am trăit până acum s-a schimbat. Iar dacă vrem ca valorile în care credem să dăinuie, va trebui să le apărăm. Cu hotărâre. Cu unitate. Cu curaj.
