SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, readucând în atenție importanța sistemului antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu pentru apărarea NATO. Aflat în România, acest sistem este esențial pentru protejarea Europei de rachetele balistice iraniene.
Pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, ochii sunt tot mai mult ațintiți spre Deveselu. Ce se întâmplă, de fapt, acolo? Vorbim despre un sistem de apărare crucial pentru Europa și pentru securitatea NATO, care asigură protecția împotriva amenințării militare reprezentate de rachetele balistice. Această bază din România devine tot mai importantă pentru relațiile internaționale și pentru siguranța cetățenilor români și europeni în contextul actualelor conflicte din Orientul Mijlociu.
O piesă cheie ascunsă în inima României
La aproximativ 2500 de kilometri de Iran, Baza de la Deveselu este un punct strategic în cadrul sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Este una dintre cele două locații din Europa continentală unde funcționează sistemul Aegis Ashore, un element fundamental pentru apărarea antirachetă a Alianței.
Sistemul a devenit operațional în 2016 și a fost gândit special pentru a contracara rachetele balistice iraniene cu rază lungă. Oficialii americani au subliniat mereu caracterul său defensiv, iar Ministerul Apărării Naționale din România a sprijinit implementarea acestui scut.
Comandamentul Forțelor Navale ale SUA pentru Europa și Africa (NAVEUR-NAVAF) explică: “Aegis Ashore utilizează un sistem defensiv aproape identic cu cel folosit pe distrugătoarele și crucișătoarele cu rachete ghidate ale Marinei SUA, echipate cu sistemul Aegis, aflate pe mare. Sistemul este conceput pentru a detecta, urmări, intercepta și distruge rachete balistice în zbor. Acesta folosește interceptorul Standard Missile-3 (SM-3), care nu are un focos exploziv, ci interceptează și distruge rachetele prin impact cinetic”.
Importanța scutului de la Deveselu a fost confirmată în aprilie 2024, când rachete balistice iraniene lansate spre Israel au fost doborâte cu interceptori similari celor de la Deveselu. Acest eveniment a evidențiat rolul crucial al sistemului de apărare antirachetă pentru întreaga regiune.
România se află în raza maximă de acțiune a rachetelor balistice iraniene, de până la 2000 de kilometri, potrivit unei hărți publicate de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF). Ministrul de Externe Emil Hurezeanu a declarat în iunie 2025 că scutul de la Deveselu a fost amplasat ca reacție la pericolul nuclear reprezentat de Iran și la amenințarea militară la adresa teritoriului național.
Din culisele apărării NATO împotriva rachetelor
În 2010, statele NATO au decis să dezvolte o apărare antirachetă balistică extinsă pentru a proteja populația, teritoriile și forțele Alianței din Europa de amenințarea proliferării rachetelor balistice. Iranul a fost una dintre principalele preocupări pentru NATO și pentru Ministerul de Externe român.
Sistemul BMD al NATO se bazează pe contribuții voluntare ale statelor membre. Fiecare țară oferă ce poate: interceptori, senzori sau locații pentru baze. Comanda și controlul sunt finanțate împreună de toți aliații.
Principalele componente ale acestui sistem sunt:
- Germania găzduiește centrul de comandă BMD la Ramstein.
- SUA furnizează sistemul Aegis Ashore prin Abordarea adaptivă etapizată europeană (EPAA).
- Turcia găzduiește radarul BMD la Kürecik.
- România are baza Aegis Ashore la Deveselu, operațională din 2016.
- Polonia găzduiește o altă bază Aegis Ashore la Redzikowo, operațională din 2024.
- Spania găzduiește nave americane Aegis cu capacitate BMD la Rota.
Odată cu operaționalizarea bazei din Polonia în 2024, sistemul a atins o etapă importantă pentru securitatea europeană. Aproximativ 200 de militari americani sunt staționați la cele două situri principale de interceptare: Deveselu și Redzikowo.
Jens Stoltenberg a declarat: „Ca o alianță defensivă, nu putem ignora această amenințare. Apărarea antirachetă este un element esențial pentru sarcina principală a NATO de apărare colectivă.”
Ce nu se vede din afara gardului de la Deveselu
Baza de la Deveselu cuprinde trei unități militare: Baza 99 a Armatei Române, o bază a forțelor navale americane și baza Sistemului Aegis Ashore, care asigură scutul antirachetă.
Baza ocupă 900 de hectare, iar 170 de hectare sunt folosite de partea americană. Sistemul Aegis Ashore de aici identifică, urmărește și interceptează rachete balistice cu rază scurtă, medie sau intermediară, care pot proveni din afara spațiului euroatlantic, cum ar fi Iranul.
În februarie 2024, generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major, a anunțat că scutul de la Deveselu a fost modernizat în 2023, la un an după invazia Rusiei în Ucraina. Prima modernizare a avut loc în 2019, consolidând capacitatea de apărare antirachetă a României.
La Deveselu, scutul include lansatoare pentru interceptori antirachetă de tip SM-3 IB. Aceste rachete sunt strict defensive, nu au focoase explozive și distrug țintele doar prin impact. Baza are trei baterii, fiecare cu 24 de rachete interceptoare.
Decizia de a amplasa elemente ale scutului în România a fost luată în 2011, după ce președintele american Barack Obama a schimbat strategia inițială. Trebuie precizat că sistemul Aegis din România este eficient împotriva rachetelor cu rază scurtă și medie, dar nu influențează arsenalul cu rază lungă al Rusiei.
Bob Work a subliniat: „Dar, așa cum au spus deja alții și după cum știți, ne aflăm aici pentru a sărbători o altă realizare importantă în relația dintre Statele Unite și România – acest sit de rachete AEGIS Ashore. Atât timp cât Iranul continuă să dezvolte și să desfășoare rachete balistice, Statele Unite vor colabora cu aliații și partenerii noștri pentru a apăra NATO și statele sale membre împotriva acestei amenințări.”
În spatele ușilor închise ale negocierilor internaționale
Atacurile de sâmbătă dimineață au venit după mai multe avertismente din partea guvernelor, care și-au sfătuit cetățenii români și cetățenii altor state să părăsească Iranul sau Israelul ori să fie foarte prudenți. Riscul unui atac american era în creștere, iar situația din Iran a rămas imprevizibilă.
Înainte de aceste evenimente, mediatorii din Oman au salutat „progresul semnificativ” al discuțiilor dintre SUA și Iran privind programul nuclear. Totuși, ambasada SUA în Israel a autorizat plecarea personalului neesențial, iar portavionul USS Gerald Ford a ajuns din nou în apropiere de Israel. Marea Britanie și-a retras diplomații din Iran și a relocat o parte din personalul ambasadei de la Tel Aviv, pe fondul escaladării tensiunilor.
Negocierile dintre SUA și Iran rămân fragile. Președintele american Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de evoluția discuțiilor, spunând că „nu este fericit”. El a declarat public că dorește o „înțelegere” cu Iranul, cu condiția ca acesta să nu obțină arme nucleare. El a mai spus că, uneori, este „necesar” să recurgi la forță dacă această condiție este încălcată.
O nouă rundă de negocieri este programată pentru săptămâna viitoare. Ministrul de Externe din Oman a plecat la Washington pentru discuții directe, iar secretarul de stat Marco Rubio va merge în Israel pentru consultări legate de „prioritățile regionale”.
Este neclar în ce stadiu se află negocierile, mai ales după săptămâni de retorică tensionată și proteste în Iran. Presa internațională relatează că regimul lui Ali Khamenei nu dorește să renunțe la rezervele de uraniu îmbogățit, folosit pentru arme nucleare, deși acest lucru contravine angajamentelor internaționale ale Iranului.
Unii experți consideră că Iranul are deja cunoștințele și infrastructura necesare pentru a construi o armă nucleară, dacă ar lua această decizie. Acest risc stă la baza preocupărilor NATO și a existenței scutului de la Deveselu.
Sistemul de la Deveselu rămâne un element esențial al apărării europene, mai ales în contextul actualelor tensiuni din Orientul Mijlociu. Rolul său defensiv și capacitatea de a proteja teritoriile NATO fac din această bază un punct strategic pentru securitatea regională și pentru relațiile dintre aliați.
