Rusia cere capitularea Ucrainei pentru a opri războiul. Condițiile impuse de Kremlin: teritorii cedate, armată limitată și renunțarea la NATO
După mai bine de doi ani de război sângeros și devastator, Rusia spune că ar fi „de acord” să încheie conflictul din Ucraina. Însă nu oricum. Un memorandum publicat recent de presa de stat rusă și preluat de Reuters dezvăluie condițiile puse de Moscova pentru o eventuală pace. Condiții pe care Ucraina le consideră inacceptabile și pe care mulți le interpretează drept o încercare mascată de a forța o capitulare.
Teritoriile ocupate, punctul-cheie al „păcii” rusești
Potrivit documentului făcut public de agenția Interfax, Rusia cere ca Ucraina să-și retragă trupele din regiunile anexate ilegal – Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson – dar și să recunoască, la nivel internațional, că aceste teritorii, împreună cu Crimeea, aparțin acum Federației Ruse. O cerință care, în esență, ar însemna ca Ucraina să renunțe oficial la aproximativ 20% din suprafața sa teritorială.
Este vorba despre teritorii în care Rusia nu are nici măcar control deplin – cum este cazul regiunilor Zaporojie sau Herson – dar pe care le consideră deja parte integrantă a statului rus, în urma unor așa-zise „referendumuri” nerecunoscute de comunitatea internațională.
Neutralitate forțată și armata redusă drastic
Dar lista de condiții nu se oprește aici. Kremlinul cere ca Ucraina să fie transformată într-un stat „neutru” – cu alte cuvinte, să i se interzică orice formă de aderare la alianțe militare, în special NATO. De asemenea, Ucraina ar trebui să își limiteze capacitățile militare, să reducă prezența armatei în anumite zone și să accepte restricții legate de înzestrarea și colaborarea militară cu parteneri internaționali.
Mai mult, Rusia vrea ca Ucraina să facă din limba rusă una oficială pe întreg teritoriul și să adopte legi care să interzică ceea ce Kremlinul numește „glorificarea nazismului” – o formulare vagă, folosită frecvent de Moscova pentru a discredita orice formă de naționalism ucrainean sau opoziție față de politica rusă.
A doua opțiune: un pachet cu iz de ocupație mascată
Memorandumul mai conține și o a doua variantă de „soluționare”, care pare mai degrabă o încercare de a impune un control total asupra Ucrainei, fără o ocupație formală. În acest scenariu, Kievul ar trebui să:
- oprească orice mișcare militară și redesfășurare de trupe,
- înceteze să mai primească ajutor militar din partea Occidentului,
- renunțe la comunicațiile prin satelit și la sprijinul informativ oferit de partenerii internaționali,
- ridice legea marțială,
- și, în cele din urmă, să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare în termen de 100 de zile.
Practic, Rusia cere un reset total al Ucrainei, în condițiile dictate de ea. Un reset care ar însemna, în viziunea Moscovei, oprirea oricărei forme de rezistență, izolare față de sprijinul occidental și revenirea la o formă de control indirect asupra Kievului.
Răspunsul Ucrainei: „E o formă de capitulare”
Autoritățile de la Kiev au reacționat prompt și categoric. Pentru Ucraina, propunerile Rusiei nu sunt altceva decât o capitulare impusă, o tentativă de a legaliza invazia, crimele de război și anexările ilegale. Președintele Volodimir Zelenski a reiterat faptul că nu va ceda niciun teritoriu și că Ucraina nu va accepta niciodată o pace care vine la pachet cu pierderi teritoriale sau renunțarea la suveranitate.
De altfel, Ucraina a refuzat constant orice formă de dialog care implică recunoașterea controlului rus asupra teritoriilor ocupate. În viziunea Kievului, pacea reală poate veni doar în momentul în care Rusia își retrage complet trupele și se angajează să respecte dreptul internațional.
Un conflict de uzură, fără compromisuri reale
Proiectul de memorandum vine în contextul eșecului repetat al negocierilor purtate în trecut, inclusiv cele de la Istanbul, unde pozițiile au fost la fel de divergente. Rusia nu a dat niciun semn că ar fi dispusă să renunțe la obiectivele sale strategice, iar Ucraina nu acceptă să fie transformată într-un stat amputat și controlat politic.
Războiul pare astfel departe de un final. În timp ce Rusia își menține pozițiile și impune condiții greu de acceptat, Ucraina își continuă rezistența, sprijinită de Occident. În acest context, singura „soluție” oferită de Rusia este, de fapt, o formulă a înfrângerii impuse. Una pe care Kievul nu o va accepta niciodată. Și pe care nici comunitatea internațională nu o poate susține fără a încălca principiile fundamentale ale dreptului internațional.
Până atunci, războiul continuă. Iar suferința nu pare să aibă, încă, un capăt vizibil.
