Zi de cinstire pentru patru dintre primii slujitori ai Bisericii: Sfinții Prohor, Nicanor, Timon și Parmena. Pe 28 iulie, credincioșii le aduc rugăciuni și pomenire cu speranța unei mângâieri în lupta de zi cu zi.
În fiecare an, pe 28 iulie, Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică îi omagiază pe patru sfinți care, deși trăitori în vremuri demult apuse, rămân și astăzi sprijin și nădejde pentru cei care le rosteau numele cu evlavie: Sfinții Prohor, Nicanor, Timon și Parmena.
Aceștia nu sunt doar figuri din vechile scrieri bisericești, ci oameni care, în zorii creștinismului, au pus umărul la construirea unei comunități în care dragostea pentru aproape și adevărul nu erau doar predici, ci mod de viață. Fiecare dintre ei a fost ales de Sfinții Apostoli să slujească drept diacon, în vremea în care Biserica era încă fragilă, iar a vorbi despre Hristos putea însemna condamnare la moarte.
Viețile lor, mărturii de curaj
Prohor este cunoscut ca ucenicul apropiat al Sfântului Ioan Evanghelistul. A trăit alături de el pe insula Patmos, locul unde s-au scris cuvintele profetice ale Apocalipsei. Mai târziu, a fost hirotonit episcop în Nicomidia, unde și-a continuat viața în rugăciune și slujire discretă. O viață simplă, fără fast, dar plină de conținut duhovnicesc.
Nicanor a avut parte de un destin dureros. Potrivit tradiției, a fost ucis în aceeași zi cu Sfântul Ștefan. A fost printre primii care au plătit cu sângele lor prețul pentru libertatea de a crede. Nu a fugit, nu s-a ascuns. A ales să rămână statornic, chiar și atunci când totul părea pierdut.
Timon a ajuns episcop în cetatea Bastoria, din pustiurile Arabiei. Acolo, departe de centrul creștinismului, a răspândit cuvântul Evangheliei, cu o răbdare și o blândețe care i-au câștigat respectul celor pe care îi păstorea. Și-a încheiat viața răstignit, o moarte grea, dar asumată pentru Hristos.
Parmena, cel mai puțin cunoscut dintre ei, a propovăduit în Macedonia. A continuat să vorbească despre iubire și iertare într-un imperiu care nu mai avea răbdare cu astfel de idei. A fost martirizat în timpul domniei împăratului Traian, între anii 98 și 117.
Pentru toți patru, credința nu a fost teorie. A fost respirație, alegere, luptă. Astăzi, numele lor nu apar pe buletine de știri, dar rămân în inimile celor care mai cred că sacrificiul personal poate schimba lumea.
Calendarul zilei de 28 iulie 2025
- Ortodox: Sfinții Prohor, Nicanor, Timon și Parmena
- Greco-catolic: Sfinții diaconi apostolici
- Romano-catolic: Sfântul Victor I, papă și martir
Este o zi care, deși nu e trecută cu roșu în calendar, are greutatea tăcută a rugăciunilor rostite în șoaptă.
Rugăciune simplă, dar puternică
Pentru cei care trec prin boală, prin singurătate sau prin încercări pe care nu le pot rosti nici măcar celor apropiați, această zi aduce o rugăciune care nu promite minuni, dar oferă alinare:
„Doamne, Dumnezeul vieții și al milei,
în această zi de luni, vin înaintea Ta cu toată fragilitatea mea.
Nu cer minuni, ci doar puterea de a merge mai departe.
Întinde-Ți mâna Ta peste cei dragi mie, peste toți cei bolnavi, triști sau singuri.
Dă-le pace, lumină, vindecare.Ocrotește pe cei care îngrijesc, pe medici, pe asistente, pe cei care nu dorm nopțile în spitale.
Și dacă nu se poate totul, măcar fă să nu mai doară atât.Mă închin Ție, cu toată inima mea.
Amin.”
Rugăciune către Sfinții Prohor, Nicanor, Timon și Parmena
„Sfinților apostoli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi, cei rătăciți printre griji și frici.”
Fie că e rostită în biserică sau în gând, această rugăciune poartă în ea speranța că, dincolo de tumultul lumii, există cineva care ne ascultă.
În ziua de 28 iulie, nu ni se cere să știm pe de rost viețile sfinților sau să învățăm cuvinte grele. Ni se cere doar să ne oprim puțin, să aprindem o lumânare, și să ne amintim că nu suntem singuri.
