România primește un avertisment tranșant din partea Comisiei Europene, care solicită adoptarea urgentă a unui plan fiscal solid până cel târziu la 15 octombrie 2025. În caz contrar, țara riscă sancțiuni severe și, mai grav, restricționarea accesului la fondurile europene. Informația a fost transmisă pe surse de posturile Antena 3 CNN și Euronews România, în contextul reuniunii EcoFin, care are loc astăzi și reunește miniștrii de finanțe ai statelor membre ale Uniunii Europene.
România, sub lupa Bruxelles-ului pentru depășirea deficitului
Comisia Europeană a tras primul semnal de alarmă oficial pe 4 iunie 2025, când a constatat că România a încălcat angajamentele bugetare asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv. Situația actuală a finanțelor publice arată un dezechilibru major, cauzat în principal de cheltuieli bugetare excesive și de lipsa unor reforme fiscale coerente și eficiente.
Executivul european atrage atenția că, în lipsa unui plan credibil de redresare, obiectivul de echilibrare bugetară până în 2030 devine aproape imposibil de atins. În același timp, este amenințată și continuarea finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o sursă esențială de investiții în infrastructură și reforme structurale.
Termen-limită impus: 15 octombrie 2025
Potrivit surselor europene, la finalul reuniunii EcoFin din 20 iunie, Comisia Europeană urmează să comunice oficial Guvernului României că are termen până la 15 octombrie pentru a prezenta un pachet fiscal clar, aplicabil și asumat politic. Acesta va trebui să includă atât măsuri de creștere a veniturilor, cât și reduceri de cheltuieli publice.
În plus, autoritățile române vor avea obligația să trimită la Bruxelles, din șase în șase luni, un raport detaliat privind execuția bugetară – o măsură fără precedent care trădează nivelul scăzut de încredere al instituțiilor europene față de capacitatea României de a-și gestiona politicile fiscale în mod responsabil.
Calendarul presiunii: 30 iunie și 8 iulie – date-cheie
Comisia a stabilit deja două borne majore în calendarul de monitorizare:
- 30 iunie 2025: România trebuie să adopte prin lege sau ordonanță de urgență un prim set de măsuri fiscale agreate tehnic cu oficialii europeni. Acestea vor include, potrivit ministrului interimar al Finanțelor, Barna Tánczos, creșteri de taxe și reduceri bugetare, cu scopul de a limita expansiunea deficitului.
- 8 iulie 2025: În această zi are loc ultima ședință EcoFin înainte de vacanța de vară a instituțiilor europene. Până atunci, România trebuie să demonstreze că are un plan clar, angajant și cu aplicabilitate imediată. În caz contrar, consecințele vor fi dure.
Consecințe: de la pierderea fondurilor la prăbușirea încrederii
Dacă termenul de 8 iulie nu este respectat, România riscă următoarele:
- Suspendarea accesului la fondurile europene nerambursabile;
- Posibile sancțiuni financiare, sub formă de amenzi sau tăieri bugetare;
- Deteriorarea ratingului de țară, ceea ce ar majora costurile de împrumut ale statului pe piețele internaționale.
Aceste efecte pot avea un impact devastator asupra investițiilor publice, încrederea în guvern și cursul de schimb, punând în pericol stabilitatea macroeconomică.
Situația fondurilor PNRR: doar o treime atrasă
Până în luna februarie 2025, România a reușit să atragă doar 9,41 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde alocate prin PNRR – ceea ce reprezintă aproximativ o treime. Întârzierea reformelor, lipsa de predictibilitate fiscală și instabilitatea politică sunt principalele cauze invocate în rapoartele europene privind blocajele de la București.
Un avertisment cu termen, dar fără echivoc
Comisia Europeană a formulat acest mesaj ca pe un ultimatum mascat într-o prelungire. Deși se oferă un termen relativ generos – 15 octombrie –, tonul este unul categoric. Orice întârziere sau superficialitate în reforme va fi sancționată. Iar climatul politic, dominat de incertitudine și confruntări, nu ajută deloc la implementarea rapidă a unor măsuri nepopulare, dar necesare.
România, în fața unei decizii capitale
În concluzie, Uniunea Europeană cere nu doar bune intenții, ci acțiuni concrete și asumate. Pachetul fiscal solicitat trebuie să fie coerent, aplicabil, susținut de majoritatea guvernamentală și să arate o viziune pe termen lung. România se află în fața unei decizii capitale, iar costul inacțiunii ar putea fi resimțit nu doar în cifre bugetare, ci și în încrederea publicului și în poziția sa în cadrul Uniunii Europene.
