Constructorul chinez de automobile electrice BYD a anunțat oficial că își stabilește sediul european în Budapesta, într-un parteneriat strategic cu guvernul Ungariei. Decizia vine într-un context geopolitic și economic sensibil și este însoțită atât de promisiuni majore de investiții, cât și de controverse publice.
BYD mizează pe Ungaria: centru de comandă european și cercetare avansată
Anunțul a fost făcut de președintele companiei, Wang Chuanfu, alături de premierul ungar Viktor Orban, în cadrul unui eveniment găzduit în capitala țării. Cu această ocazie, a fost semnat și un acord de cooperare strategică între BYD și guvernul de la Budapesta. Acesta include, pe lângă stabilirea sediului regional, și înființarea unui centru avansat de cercetare și dezvoltare (R&D), care va sprijini inovația în domeniul mobilității electrice și al inteligenței artificiale aplicate în industria auto.
Noua structură de la Budapesta va coordona activitatea BYD în toată Europa – de la producția și distribuția de vehicule electrice, la serviciile post-vânzare și adaptarea tehnologiilor la cerințele locale. În paralel, fabrica de automobile BYD aflată în construcție la Szeged, în sudul Ungariei, devine primul hub de producție al gigantului chinez în Uniunea Europeană.
„Budapesta este ideală pentru noi datorită poziției sale centrale în Europa, infrastructurii dezvoltate și tradiției solide în industria auto”, a subliniat Wang Chuanfu în discursul său.
Reacții împărțite: aplauze oficiale, îngrijorări în rândul publicului
Anunțul investiției a fost primit cu entuziasm de autoritățile ungare, care vorbesc despre un salt strategic în consolidarea poziției țării ca lider regional în tranziția spre mobilitatea electrică. În schimb, în spațiul public și pe rețelele sociale, reacțiile au fost adesea critice.
O parte a internauților se întreabă dacă apropierea guvernului Orban de China nu pune în pericol echilibrul relațiilor Ungariei cu Uniunea Europeană. Alții se tem că investițiile din Asia pot influența politic deciziile interne, mai ales în contextul tensiunilor existente între Bruxelles și Budapesta.
Mai mult, alegerea Ungariei pentru acest sediu european a stârnit frustrare în rândul unor voci din România, care consideră că țara noastră continuă să rateze oportunități majore din cauza infrastructurii rutiere deficitare și a neapartenenței la spațiul Schengen.
„Este o lecție pe care trebuie s-o învățăm: investițiile nu vin doar cu discursuri și promisiuni. Ele se duc acolo unde există siguranță, viziune și condiții reale pentru dezvoltare”, a comentat pe Facebook un fost oficial din industria auto din România.
Strategie de adaptare la contextul comercial european
Decizia BYD vine și ca răspuns la presiunile exercitate de Uniunea Europeană asupra producătorilor auto din China. În prezent, vehiculele electrice produse în China sunt vizate de taxe vamale ridicate, iar o prezență industrială directă pe teritoriul UE poate oferi companiei o marjă mai mare de manevră.
Potrivit analiștilor, mutarea sediului în Budapesta poate permite BYD să își restructureze lanțul logistic, să evite parțial unele bariere vamale și să își adapteze mai eficient produsele la normele europene de siguranță și emisii.
„Este un pariu dublu: pe de o parte, BYD intră în jocul competitiv al Europei cu resurse proprii și infrastructură locală. Pe de altă parte, își asumă și riscurile geopolitice, inclusiv instabilitatea politică a partenerului ungar”, a declarat un expert citat de Financial Times.
Budapesta devine un pol regional pentru industria auto electrică
Prin atragerea unei companii de talia BYD, Budapesta își consolidează poziția de hub regional pentru noile tehnologii din transport. În ultimii ani, Ungaria a reușit să atragă investiții de la alți giganți auto, inclusiv din Coreea de Sud și Germania, mizând pe o politică industrială activă și pe un cadru fiscal favorabil.
„Colaborarea cu universități și startup-uri locale va stimula nu doar economia, ci și inovarea. Este o mișcare cu efecte pe termen lung”, a transmis Viktor Orban în cadrul ceremoniei.
Rămâne de văzut dacă acest parteneriat va deschide calea și pentru alte investiții asiatice în regiune, dar și cum va răspunde Bruxelles-ul în fața unei mișcări percepute de unii ca fiind și politică, nu doar economică.
În acest context, România rămâne din nou pe margine, privind cum o altă oportunitate importantă a trecut granița. Iar dincolo de statistici și cifre, rămâne întrebarea: ce lipsește României pentru a deveni și ea o destinație prioritară pentru marile investiții ale viitorului?
