Putin pune presiune pe granițele României. Transnistria devine noul focar de tensiune, Trump intervine
Vestea că Rusia ar pregăti trimiterea a nu mai puțin de 10.000 de soldați în Transnistria, o fâșie separatistă aflată între Republica Moldova și Ucraina, a stârnit valuri de îngrijorare în întreaga regiune. Financial Times dezvăluie planul prin care Moscova intenționează nu doar să-și întărească prezența militară aproape de granițele României, ci și să influențeze decisiv alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru această toamnă.
Moldova, la un pas de o nouă criză geopolitică
Premierul moldovean Dorin Recean nu a lăsat loc de îndoială: în spatele manevrelor rusești se află o strategie clară de destabilizare. „Este o tentativă clară de a submina democrația noastră. Moldova rămâne ferm angajată pe drumul european”, a declarat acesta. Potrivit oficialilor de la Chișinău, intenția Moscovei este de a transforma Transnistria într-un instrument de presiune împotriva Ucrainei, dar și a NATO, punând în același timp piedici eforturilor Moldovei de a se apropia de Europa.
În acest moment, în Transnistria sunt staționați aproximativ 1.500 de militari ruși, dar victoria unui partid pro-Kremlin în alegerile din septembrie ar putea deschide ușa pentru o desfășurare oficială a 10.000 de soldați în regiune. Scenariul ar marca o mutare strategică de proporții, menită să pună presiune nu doar pe vecinii direcți, ci și pe întreaga comunitate euroatlantică.
Războiul informațional: 1% din PIB pentru propagandă
Guvernul moldovean acuză deschis Kremlinul că a investit sume uriașe în operațiuni de dezinformare și propagandă. Potrivit estimărilor, echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei a fost cheltuit doar în 2024 pentru manipularea electoratului, finanțarea partidelor satelit și activități online de subminare a autorităților pro-europene.
Această infiltrare insidioasă se derulează în paralel cu strategia militară. Pentru Vladimir Putin, câștigul unui nou pion politic în Republica Moldova ar însemna consolidarea unui coridor de influență între Rusia și Balcani, cu România la doar o aruncătură de băț.
Trump, mesaj dur pentru Moscova
Într-un moment neașteptat, fostul președinte american Donald Trump a intervenit în acest context tensionat. Pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a scris că a vorbit recent cu Vladimir Putin, într-o discuție telefonică de peste o oră. Tonul fostului lider de la Casa Albă a fost ferm:
„Am vorbit despre atacurile reciproce din Ucraina și despre escaladarea conflictului. Putin va trebui să răspundă. Nu poate acționa fără consecințe.”
Declarația lui Trump vine într-un moment electoral important pentru SUA, dar mai ales într-un climat internațional în care fiecare mișcare a liderilor globali este analizată cu lupa. Faptul că o figură atât de influentă a ales să intervină direct sugerează că situația din Transnistria nu mai este doar o problemă locală.
Granițele României sub presiune
Pentru România, scenariul mutării trupelor ruse în Transnistria este un coșmar de securitate. La mai puțin de 200 de kilometri de granița estică a țării, s-ar putea forma un nou bastion rusesc, similar enclavei Kaliningrad, dar pe flancul sud-estic al NATO. Orice destabilizare a Republicii Moldova sau creștere a presiunii asupra Ucrainei are consecințe directe asupra României, atât din punct de vedere militar, cât și geopolitic.
„10.000 de soldați în Transnistria înseamnă o amenințare directă pentru România”, a spus Dorin Recean, avertizând că Europa trebuie să reacționeze unitar.
Miza este mult mai mare
Privind imaginea de ansamblu, este clar că în joc nu este doar soarta Republicii Moldova sau a unei regiuni separatiste, ci stabilitatea întregii regiuni Mării Negre. Rusia testează din nou limitele occidentale, iar Transnistria pare a fi noul poligon de forță al Moscovei.
Pentru România, pentru NATO și pentru Europa, provocarea vine la pachet cu o întrebare cheie: se va răspunde ferm acestei escaladări sau se va repeta scenariul din Crimeea și Donbas?
Într-un peisaj geopolitic tot mai tensionat, cu războiul din Ucraina departe de a se fi încheiat, iar granițele NATO supuse unor presiuni fără precedent, ceea ce se întâmplă acum în Transnistria ar putea reprezenta începutul unei noi crize. Una care cere răspunsuri rapide, decizii clare și, mai presus de toate, unitate.
