Negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, reluate la Istanbul într-un cadru tensionat, au luat o turnură dramatică după ce Kremlinul a transmis oficial un set de condiții ce par mai degrabă un ultimatum decât un gest real de detensionare. Memorandumul, semnat de Vladimir Putin și întins pe trei pagini, cere Ucrainei să accepte o serie de concesii majore – unele care ar pune grav în pericol suveranitatea și viitorul statului ucrainean.
În centrul documentului stă cererea expresă ca armata ucraineană să se retragă complet din patru regiuni esențiale: Donetk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Toate aceste teritorii, ocupate parțial de trupele ruse, sunt revendicate de Moscova ca făcând parte din Federația Rusă. Acceptarea acestei condiții ar echivala, practic, cu recunoașterea oficială a pierderii unei părți semnificative din Ucraina – un preț pe care niciun guvern de la Kiev nu l-ar putea accepta fără a compromite definitiv viitorul țării.
Dar asta e doar începutul. Putin cere, de asemenea, ca Ucraina și întreaga comunitate internațională să recunoască anexarea acestor regiuni, plus Crimeea – peninsula ocupată de Rusia în 2014. Pe scurt, Rusia vrea ca agresiunea să-i fie iertată, iar noile frontiere să-i fie validate. Iar asta, în ochii Ucrainei, ar însemna nu doar o înfrângere, ci o abandonare completă a principiilor care au susținut lupta din 2022 până azi.
Pe plan economic, Kremlinul solicită ridicarea totală a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, Statele Unite și aliații acestora. Vorbim de zeci de pachete de sancțiuni care au izolat Rusia financiar, comercial și diplomatic. Putin vrea ca aceste sancțiuni să fie anulate complet și, mai mult decât atât, cere ca Ucraina să renunțe la orice pretenție de despăgubire pentru distrugerile provocate de război. Cu alte cuvinte, să uite tot ce s-a întâmplat.
În plan politic, lucrurile devin și mai sensibile. Rusia dorește ca Ucraina să se declare oficial un stat neutru, să renunțe la orice ambiție de aderare la NATO sau la alte alianțe militare și să își reducă drastic dimensiunile armatei. Practic, Ucraina ar trebui să se dezarmeze, să nu mai primească ajutor militar și să nu mai aibă parteneriate strategice cu Occidentul. Asta ar lăsa-o vulnerabilă și dependentă de bunăvoința Kremlinului.
Mai mult, documentul cere oprirea livrărilor de armament către Ucraina, interzicerea oricărei forme de colaborare militară cu statele străine și eliminarea oricărei prezențe militare străine pe teritoriul ucrainean. Cu alte cuvinte, Rusia vrea ca Ucraina să fie izolată și slabă, incapabilă să se apere în fața unei noi agresiuni.
Printre solicitările considerate excesive de către analiști se numără și interzicerea definitivă a armelor nucleare pe teritoriul Ucrainei – chiar dacă țara nu deține așa ceva – eliberarea prizonierilor politici și militari, garantarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă și dizolvarea tuturor formațiunilor naționaliste din cadrul armatei. Nu în ultimul rând, Rusia reiterează ideea de „denazificare” – un termen controversat, des invocat de Kremlin pentru a-și justifica acțiunile, deși nu are nicio bază reală.
Răspunsul Kievului a venit prompt și fără echivoc. Guvernul ucrainean a respins în totalitate toate condițiile impuse de Rusia, numindu-le „inacceptabile și ofensatoare”. Oficialii de la Kiev au reiterat că obiectivul lor rămâne restabilirea completă a integrității teritoriale a Ucrainei și că nu vor ceda niciun centimetru din teritoriile ocupate. Mai mult, Ucraina își reafirmă angajamentul față de parcursul european și euroatlantic, mizând în continuare pe sprijinul aliat al SUA și UE.
În timp ce comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare aceste evoluții, mulți observatori consideră că propunerile transmise de Moscova nu sunt altceva decât o strategie de presiune. Nu este clar dacă Rusia vrea cu adevărat un armistițiu sau doar își cumpără timp pentru o eventuală regrupare militară. Cert este că, în forma actuală, pacea pare departe, iar tensiunile sunt mai mari ca oricând.
Pentru mulți ucraineni, aceste propuneri nu înseamnă altceva decât o invitație la capitulare. Iar pentru președintele Zelenski, care s-a angajat în fața poporului să nu cedeze teritorii și să mențină țara pe drumul democrației, este exclus să accepte astfel de condiții. Pe teren, războiul continuă, dar și rezistența. Și câtă vreme cerințele Rusiei rămân atât de dezechilibrate, soluția diplomatică rămâne doar o iluzie învăluită în fum de armament.
