Lupte pentru putere la Curtea Constituțională: cine vânează cele trei mandate vacante
Trei dintre cele mai influente fotolii de la Curtea Constituțională a României vor deveni vacante în următoarele luni, odată cu încheierea mandatelor actualilor judecători Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga. Iar goana pentru ocuparea acestor posturi strategice a început deja în culisele politice. Nume grele, precum Emil Boc, Mihai Busuioc sau Csaba Asztalos, se află pe lista candidaților, iar miza este cu mult peste simpla ocupare a unui scaun în cel mai înalt for de interpretare a Constituției.
Trei locuri libere, trei centre de decizie: Președintele, PSD și UDMR
Conform tradiției și algoritmului politic, din cele trei mandate ce urmează să fie reînnoite, unul revine președintelui României, în timp ce celelalte două sunt atribuite de Parlament, prin decizie politică – unul pentru PSD și unul pentru UDMR.
Pe masa liderului PSD, Marcel Ciolacu, se află o alegere deloc comodă: Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției și actual senator, își dorește postul, dar concurența este acerbă. Mihai Busuioc, președintele în funcție al Curții de Conturi, a intrat puternic în cursă, cu sprijin din interiorul partidului, în contextul în care mandatul său actual se apropie de final.
UDMR, la rândul său, are o listă scurtă, dar deja conturată, cu patru potențiali candidați. Cel mai bine plasat pare să fie Csaba Asztalos, actualul președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, un nume cunoscut pentru pozițiile sale ferme și vizibile în spațiul public.
Emil Boc vizează fotoliul suprem
Surpriza vine însă din partea PNL. Surse din partid susțin că Emil Boc, primarul Clujului și fost premier al României, este interesat nu doar să devină judecător la CCR, ci și să preia conducerea instituției, în locul actualului președinte Marian Enache. Deși nu a existat un anunț oficial, discuții informale au avut loc în cadrul liberalilor, iar varianta ar fi privită cu seriozitate.
De altfel, funcția de președinte al Curții Constituționale este una cu greutate: pe lângă rolul juridic esențial, președintele CCR are o influență semnificativă în relația cu celelalte puteri ale statului și în formarea opiniei publice privind marile teme constituționale.
Corina Corbu, un alt nume cu greutate
Aceeași funcție, însă, este dorită și de Corina Corbu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit surselor citate, aceasta și-a exprimat clar dorința de a fi nominalizată la CCR, în cadrul unor discuții cu Ilie Bolojan, una dintre vocile importante din PNL. Corina Corbu este considerată o profesionistă redutabilă, dar implicarea sa ar putea complica și mai mult calculele politice.
Schimbarea de la Cotroceni schimbă jocul
Un alt element care tensionează scena este faptul că actualii judecători își vor depune jurământul după alegerile prezidențiale din toamnă. Asta înseamnă că președintele care va face nominalizarea – în cazul de față pentru postul lui Marian Enache – s-ar putea schimba. Ilie Bolojan, vehiculat și el drept posibil candidat la Palatul Cotroceni, s-ar arăta reticent în a face o nominalizare care, ulterior, să fie retrasă sau ignorată de un alt președinte. Dacă, spre exemplu, Crin Antonescu nu va câștiga președinția, decizia lui Bolojan privind propunerea la CCR ar putea rămâne fără efect.
O miză mai mare decât pare
Posturile de judecător la CCR sunt extrem de râvnite nu doar pentru prestigiul și influența politică, ci și pentru stabilitatea și beneficiile pe termen lung. Mandatul este de nouă ani, iar odată ocupat, un astfel de fotoliu oferă o protecție unică în fața jocurilor politice, precum și o platformă puternică pentru a influența deciziile care pot schimba fața României.
Pentru moment, oficial nu există anunțuri ferme, iar negocierile continuă intens în spatele ușilor închise. Cu toate acestea, alegerea viitorilor judecători CCR nu va rămâne doar o chestiune juridică. Va deveni, fără îndoială, și un test de putere pentru cei care aspiră să decidă viitorul României în următorul deceniu.
