Cristian Popescu Piedone a izbucnit cu o reacție extrem de tăioasă la adresa lui Dragoș Anastasiu, după ce acesta și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier în contextul unui scandal de mită care a șocat opinia publică. Fostul edil al Sectorului 5 nu și-a ascuns nemulțumirea și, vizibil iritat de aluziile făcute în conferința de presă de la Palatul Victoria, a decis să spună lucrurilor pe nume, fără menajamente, într-un mesaj ce s-a dorit a fi o replică directă și dureroasă.
O despărțire cu gust amar: acuzații, demisie și replici acide
Totul a pornit de la declarațiile lui Dragoș Anastasiu, rostite cu o notă de regret și revoltă la momentul anunțului privind plecarea sa din Guvern. Vizibil afectat, omul de afaceri a lansat un mesaj critic la adresa autorităților de control din România, acuzând metodele abuzive folosite în relația cu mediul privat.
„Una este să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe TikTok. Nu cred că este un comportament corect al statului român”, a spus Anastasiu, cu trimitere directă la stilul de comunicare adoptat în mandatul lui Cristian Popescu Piedone la conducerea ANPC.
A fost momentul în care Piedone, cunoscut pentru reacțiile sale fără ocolișuri, a simțit că nu poate rămâne tăcut. Într-un mesaj public, fostul edil a renunțat la orice reținere și a livrat o serie de replici tăioase, în stilul său caracteristic – direct, dur și lipsit de ipocrizie.
Piedone: „Nu vă mai prinde rolul de fecioară”
„Îmi pare rău că nu v-am controlat firmele dvs! Sunteți în Guvernul României și sunteți în pantaloni scurți. Într-o astfel de instituție s-ar impune măcar respectul unei costumații potrivite”, și-a început Piedone mesajul, făcând referire la imaginea lui Anastasiu și, simbolic, la lipsa de respect pentru instituția pe care o reprezenta.
Într-un ton apăsat și vizibil ofensat, Piedone a continuat: „Timp de 8 ani, ați dat șpagă, dar dvs. spuneți că eu am umilit. Eu nu am făcut altceva decât să trezesc oamenii, ca să vadă ceea ce aceia ca dvs. le ascund.”
Și replica cea mai usturătoare nu a întârziat să apară: „Nu vă mai prinde rolul de fecioară. Himenul dvs. moral s-a rupt de mai bine de 8 ani, iar fetele mari nu se mai poartă, mai ales în politică și afaceri. Guvernul României chiar nu mai avea nevoie și de dvs. ca să fie compromis.”
Un război de imagine într-un moment fragil pentru România
Declarațiile lui Anastasiu, deși încărcate de regret și emoție, au fost văzute de Piedone ca o tentativă de a ieși din scenă cu fruntea sus, aruncând vina pe sistemul din care el însuși a făcut parte. Răspunsul fostului șef al ANPC a fost lipsit de eleganță, dar sincer și aspru – o reacție a unui om care se simte nedreptățit și atacat în mod indirect.
În centrul acestui schimb de replici rămâne o întrebare mai profundă: cum funcționează, de fapt, relația dintre stat și mediul privat într-o Românie aflată în criză de încredere și transparență?
Anastasiu a vorbit despre un sistem care sufocă antreprenorii, în timp ce Piedone a apărat cu înverșunare necesitatea de a arăta oamenilor „realitatea din spatele vitrinelor”.
Demisia și acuzațiile de mită: o cădere grea
Dragoș Anastasiu și-a dat demisia pe fondul unor acuzații grave: ar fi oferit mită timp de opt ani unei funcționare ANAF pentru ca firmele sale să fie ferite de controale dure. Chiar și în conferința de presă, Anastasiu a declarat că s-a predat singur, în fața procurorilor, atunci când a simțit că nu mai poate merge mai departe cu o povară morală.
„Nu sunt șpăgar. Sunt un om onest și când am avut întregul adevăr, m-am dus la DNA”, a spus cu ochii în lacrimi fostul vicepremier.
Dar pentru Piedone, această explicație nu a fost suficientă: „Dacă voiați reforme, puteați să le începeți în firma dvs., acum 8 ani. Restul… e cancan.”
Un moment de criză și un conflict care lasă urme
Conflictul dintre cei doi bărbați vine într-un context tensionat, în care imaginea Guvernului și încrederea în instituții sunt deja șubrezite. Disputa nu mai este doar despre două persoane, ci despre o rană deschisă în administrația românească – relația dezechilibrată dintre stat și mediul de afaceri, dintre autoritate și transparență, dintre reformă și responsabilitate.
Într-o perioadă în care România are nevoie disperată de stabilitate și coerență, astfel de răfuieli personale capătă valențe publice și zguduie încrederea cetățenilor în liderii lor.
Dincolo de cuvintele dure și de replicile memorabile, rămâne un adevăr simplu: oamenii își doresc nu spectacol, ci onestitate. Iar când cei care conduc nu știu să plece cu demnitate sau să tacă cu eleganță, fiecare cuvânt poate deveni o rană deschisă pentru o societate deja obosită.
