Alegerile din România, sub focul retoricii ruse: Dughin, Zaharova și suspiciunile de ingerință

Dughin lansează acuzații grave: „Macron a influențat alegerile din România”

Aleksandr Dughin, ideologul considerat de mulți vocea ideologică a Kremlinului, a reacționat dur după victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din România. Într-o postare publicată pe platforma X (fostul Twitter), Dughin a acuzat direct președintele Franței, Emmanuel Macron, de implicare în procesul electoral românesc.

„Macron a intervenit deschis în alegerile din România încă o dată, iar nimeni nu va observa acest lucru. Uniunea Europeană a devenit o dictatură liberală pură. Fără o revoluție la scară largă, europenii nu au nicio șansă să restabilească reprezentarea corectă a voinței poporului”, a scris Dughin, făcând trimitere la presupusa complicitate occidentală în rezultatul alegerilor.

Declarațiile sale vin într-un moment sensibil, în care scena politică românească se confruntă cu negocieri complicate pentru formarea noului guvern, iar reacțiile externe contribuie la accentuarea tensiunilor interne.

Ironia Moscovei: „Nu a fost o alegere, ci o mascaradă”

La scurt timp după publicarea rezultatelor exit-poll care îl dădeau câștigător pe Nicușor Dan, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a intervenit cu o declarație ironică. Aceasta a ridiculizat organizarea alegerilor din România, negând în același timp orice implicare a Rusiei.

„În primul rând, nu aş numi astea ‘alegeri’. În al doilea rând, este imposibil să intervii în așa ceva, mai degrabă îţi faci necazuri. Așa că lăsați-i să nu murdărească pe alții cu chestiunile lor electorale. Spălați-vă pe voi înșivă cu ele”, a transmis Zaharova, într-un mesaj public dur, care a fost reiterat în mai multe rânduri, inclusiv înaintea încheierii oficiale a scrutinului.

MAE român avertiza asupra dezinformării: nicio reacție concretă

Înainte de turul decisiv, Ministerul Afacerilor Externe din România a emis un avertisment oficial privind posibile tentative de ingerință rusă, făcând referire la o campanie de dezinformare cu impact viral. Deși nu au fost menționate surse sau dovezi concrete, comunicatul a fost interpretat ca un semnal de alarmă în privința climatului tensionat în care se desfășura votul.

Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al MAE, a atras atenția asupra manipulărilor mediatice, însă autoritățile nu au oferit până acum informații clare sau dovezi referitoare la natura exactă a acestor influențe.

George Simion, din nou în centrul suspiciunilor

Pe fondul acestor declarații și schimburi diplomatice, numele lui George Simion, liderul AUR, a fost readus în atenție. Chiar dacă nu există dovezi formale care să confirme o relație directă între AUR și Kremlin, discursul public al lui Simion este adesea asemănător cu cel promovat de Moscova.

Un exemplu recent a fost declarația acestuia în cadrul unei dezbateri electorale, în care a afirmat că România nu ar trebui să mai acorde sprijin Ucrainei. Poziția exprimată de liderul AUR este în linie cu mesajele promovate constant de Federația Rusă în ultimii ani.

Peskov și episodul Georgescu: „Alegeri fără legitimitate”

Nu este prima dată când Kremlinul contestă procesele electorale din România. Anul trecut, după decizia autorităților de a anula candidatura lui Călin Georgescu, o figură controversată cu vederi radicale, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a emis un comunicat în care a calificat scrutinul drept lipsit de legitimitate.

„Orice scrutin organizat fără el nu va avea legitimitate. Este o încălcare flagrantă a normelor democratice în centrul Europei”, a spus Peskov, într-o intervenție ce a stârnit reacții de respingere în plan diplomatic.

Tensiune în creștere: între ingerință și propagandă

Reacțiile Moscovei – prin Dughin, Zaharova și Peskov – alimentează suspiciunile privind o campanie coordonată de delegitimare a procesului electoral din România. Lipsa unor probe clare, coroborată cu lipsa unui răspuns oficial ferm din partea Bucureștiului, lasă însă loc speculațiilor.

Pe fundalul unei instabilități politice interne și a negocierilor fragile pentru guvernare, declarațiile venite dinspre Rusia amplifică un climat deja tensionat, în care granița dintre propagandă și reală amenințare devine din ce în ce mai difuză.