Reforma administrativă pregătită de Guvernul României, cunoscută drept „Pachetul 2”, vine ca un răspuns direct la provocările cu care se confruntă administrațiile locale în 2025. Într-un context social și economic tot mai complex, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a detaliat pentru AGERPRES o serie de măsuri gândite să aducă ordine, echilibru și eficiență în structura aparatului administrativ – fără a uita, spune el, de oameni.
O reformă născută din dialog, nu impusă de sus
„Am stat să ascultăm. Să înțelegem ce funcționează și ce nu. Discuțiile s-au întins pe săptămâni bune, dar au fost esențiale. A fost nevoie să ne așezăm la aceeași masă cu primarii, consilierii, oamenii din sistem. Să găsim, împreună, un echilibru”, a spus ministrul Cseke.
Pachetul vizează trei direcții mari: descentralizare, consolidarea capacității financiare a autorităților locale și eficientizarea resursei umane. Toate, spune el, au un singur scop – să aducă administrația mai aproape de cetățean, fără să împovăreze comunitățile sau să blocheze funcționarea instituțiilor.
Descentralizarea – mai multă putere în mâinile comunităților
Una dintre cele mai importante schimbări va fi aceea că deciziile importante – inclusiv cele legate de autorizarea activităților economice sensibile, cum ar fi jocurile de noroc – nu se vor mai lua doar la București. Autoritățile locale vor putea decide în funcție de realitatea de la fața locului.
„Nu poți guverna la fel un oraș mare și o comună de munte cu 1.000 de suflete. Trebuie să le dăm oamenilor din teritoriu instrumentele să decidă pentru comunitățile lor. Ei știu cel mai bine ce le trebuie”, a punctat ministrul.
Mai mulți bani rămân în localitate
Un alt pilon al reformei vizează banii. Mai exact, faptul că autoritățile locale vor avea mai mult control asupra veniturilor colectate și vor putea accesa fonduri mai rapid. O măsură-cheie este introducerea reținerii la sursă a taxelor și impozitelor restante – un mecanism prin care statul poate redirecționa automat sumele neplătite către bugetele locale.
Totodată, pentru a primi autorizații sau a încheia tranzacții importante (vânzarea de locuințe, autoturisme etc.), cetățenii vor fi nevoiți să-și achite toate datoriile față de administrația locală.
„Nu mai putem tolera o Românie cu două viteze – una în care unii respectă legea și plătesc tot la timp, și alta în care alții ignoră regulile. Este o măsură de dreptate socială”, a explicat Cseke.
Reduceri de posturi, dar fără drame inutile
Poate cea mai delicată componentă a reformei ține de reducerea numărului de posturi din administrația locală. Ministrul vorbește însă cu calm și realism despre acest subiect. Se propune o reducere cu 20%, dar acolo unde există deja un aparat suflecat și eficient, impactul va fi minim – vor fi eliminate doar posturile vacante.
„Această reformă nu e despre concedieri în masă. Este despre a elimina risipa și a face curățenie acolo unde s-a umflat aparatul, de multe ori artificial. Primăriile care și-au gestionat bine resursele vor fi afectate foarte puțin. Celelalte vor trebui să se reorganizeze.”
Mai puțini polițiști locali, cabinete mai suple
Un exemplu concret: în loc de un polițist local la 1.000 de locuitori, norma va fi de unul la 1.200. De asemenea, viceprimarii din comunele mici nu vor mai avea dreptul la consilieri personali, iar primarii vor avea un singur consilier, în loc de doi. Același principiu se va aplica și în ministere – unde cabinetele demnitarilor vor fi reduse cu câte un post.
Colaborare între comune: un om, două comunități
Pentru satele și comunele mici, apare o noutate esențială: posibilitatea ca un funcționar public – de exemplu, un jurist sau contabil – să lucreze patru ore într-o comună și alte patru în alta. O soluție practică și economică, menită să aducă specialiști în zonele care altfel nu și-i pot permite.
„Acolo unde nu sunt resurse să plătești un om cu normă întreagă, putem împărți timpul lui între două localități apropiate. Este un model eficient și deja funcționează în unele județe.”
Asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități – trecuți la Ministerul Muncii
Ministrul a atins și un subiect sensibil: cei peste 100.000 de asistenți personali ai persoanelor cu handicap sunt, tehnic vorbind, angajați ai autorităților locale. Însă administrațiile nu au niciun cuvânt de spus privind angajarea sau evaluarea acestora.
„Această responsabilitate trebuie mutată acolo unde este și decizia: la nivelul Ministerului Muncii, prin agențiile județene. Așa e corect față de toată lumea.”
Un stat mai suplu, dar mai funcțional
În final, Cseke Attila a subliniat că reforma propusă nu e despre tăieri haotice, ci despre adaptare. Despre un stat care învață să respire mai ușor și să răspundă mai repede nevoilor oamenilor.
„Trebuie să fim sinceri: administrația publică românească are zone care merg bine și zone care trăiesc în trecut. Această reformă e șansa de a le aduce pe toate în același prezent. Nu tăiem doar de dragul austerității. Tăiem unde nu mai e nevoie. Și reconstruim acolo unde contează: în comunitățile care au nevoie de sprijin real.”
Pachetul legislativ urmează să fie publicat în transparență decizională în perioada următoare, iar primele efecte sunt așteptate începând cu anul 2026.
