Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a intrat vineri într-o etapă decisivă a reformelor promise, prin adoptarea Pachetului 2 de măsuri de austeritate. Setul legislativ a fost împărțit în șase proiecte de lege distincte, tocmai pentru ca eventualele contestații la Curtea Constituțională să nu blocheze întregul proces. Cinci dintre aceste proiecte au primit avizele necesare și merg mai departe spre asumarea răspunderii în Parlament, în timp ce reforma administrației publice locale a fost amânată pentru discuții suplimentare în coaliția de guvernare.
Autoritățile autonome, obligate să își reducă personalul
Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a detaliat ce urmează pentru instituții precum ASF, ANRE și ANCOM. Acestea au termen până la finalul lunii octombrie pentru a veni în Parlament cu planuri de reducere a organigramei: 10% pentru posturile de specialitate și 30% pentru posturile-suport.
„Reforma reduce din inechități și scade efortul pe care îl fac populația și companiile. Pachetul aduce propuneri clare de reducere a cheltuielilor și a personalului, astfel încât și aceste structuri să contribuie la efortul general de echilibrare bugetară”, a declarat Mihai Jurca.
Totodată, se introduc limite pentru bonusurile conducerilor: maxim două salarii brute, doar în cazul atingerii indicatorilor de performanță și dacă există resurse bugetare.
Măsurile fiscale, explicate de ministrul de Finanțe
Ministrul Alexandru Nazare a subliniat că pachetul fiscal vizează probleme amânate ani la rând, inclusiv combaterea evaziunii, reglementarea insolvenței și colectarea mai eficientă a banilor publici prin ANAF.
„Foarte multe dintre prevederi erau asumate prin PNRR și nerealizate. Acest pachet rezolvă probleme structurale ale modului în care colectăm bani, ale tratamentului aplicat firmelor aflate în insolvență și eșalonărilor făcute de ANAF. Știm că măsurile nu sunt ușoare, însă le adoptăm acum pentru a evita taxe mai mari și constrângeri impuse din exterior”, a spus ministrul.
Impactul bugetar al acestui pachet este estimat la 3,7 miliarde de lei, în timp ce alte pachete adoptate anterior au un impact de 6,9 miliarde de lei. Nazare a insistat că aceste decizii sunt necesare pentru a proteja România de retrogradarea calificativului de investiții.
Reforma guvernanței corporative
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a anunțat că modificările la Legea 109 privind guvernanța corporativă fac parte din reformele asumate prin PNRR, în dialog cu Comisia Europeană și OCDE.
Printre noutăți se află:
- stabilirea unor indicatori de performanță clari, financiari și nefinanciari;
- criterii mai stricte pentru firmele de recrutare a managerilor;
- reducerea numărului membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat;
- scăderea indemnizațiilor pentru membrii neexecutivi (maxim două salarii medii brute pe ramură) și pentru membrii executivi (maxim trei salarii).
„Dacă vrem calitate, ea trebuie remunerată, dar într-un mod acceptat de societate. Este nevoie de companii de stat solide și de manageri performanți”, a precizat Radu Oprea.
Schimbări importante în sistemul de sănătate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat un set amplu de modificări pentru spitale și medicina de familie.
- Managerii de spitale vor fi evaluați după noi indicatori de performanță.
- Șefii de secție nu vor mai fi numiți direct de universități, ci prin concurs, fiind obligatoriu să fie cadre didactice.
- Medicina primară va fi întărită: până în 2027, decontările vor fi regândite – 20% pe lista de pacienți și 80% pe serviciile efectiv prestate, în loc de 35%-65% cum este acum.
- Se estimează o economie de 3,2 miliarde de lei în 2026, bani redirecționați către programe de sănătate.
- Salariile cadrelor medicale vor fi corelate direct cu performanța și numărul de servicii medicale realizate.
- În aproximativ 60% dintre ambulatoriile de specialitate se va prelungi programul de lucru, acolo unde există adresabilitate crescută.
- Taxa clawback pentru medicamente va crește, aducând venituri suplimentare CNAS.
Reforma pensiilor magistraților
Premierul Ilie Bolojan a detaliat și măsurile care vizează pensiile din magistratură, unul dintre cele mai sensibile subiecte.
- Vârsta de pensionare va fi majorată gradual până la 65 de ani, cu o perioadă tranzitorie de zece ani.
- Pensia nu va mai putea depăși 70% din ultimul salariu, eliminând situațiile în care pensia egala sau chiar depășea venitul din activitate.
- Premierul a atras atenția că statul a fost obligat să plătească deja peste 2 miliarde de euro ca urmare a proceselor intentate de magistrați pentru diferențe salariale, ceea ce face urgentă o nouă lege de salarizare clară și predictibilă.
Calendarul asumării răspunderii în Parlament
După aprobarea proiectelor de către Guvern, urmează procedura parlamentară. Potrivit calendarului stabilit de coaliția de guvernare:
- În weekend, partidele pot depune amendamente la cele cinci proiecte adoptate.
- Luni, 1 septembrie, Executivul va analiza amendamentele și își va asuma răspunderea pe fiecare subpachet.
- În următoarele trei zile, opoziția va putea depune moțiune de cenzură, iar prevederile vor putea fi contestate la Curtea Constituțională. Doar după o eventuală validare a CCR, măsurile vor intra în vigoare.
Premierul a subliniat că nu toate deciziile sunt populare, dar sunt esențiale: „În momentul de față, sunt prea puțini umeri în economia reală pe care stă această țară. Prin aceste măsuri, vom corecta nedreptăți, vom reduce cheltuielile statului și vom crea condiții de dezvoltare în perioada următoare”.
Concluzie
Pachetul 2 de austeritate reprezintă cel mai amplu set de reforme lansat până acum de guvernul Bolojan. De la reducerea cheltuielilor și reforma companiilor de stat, până la modificarea pensiilor magistraților și reorganizarea sănătății, aceste măsuri ating domenii sensibile și vor avea impact direct asupra populației.
Rămâne de văzut dacă asumarea răspunderii în Parlament va trece fără obstacole și dacă opoziția va încerca să blocheze procesul printr-o moțiune de cenzură. În orice scenariu, săptămâna următoare va fi decisivă pentru direcția economică și socială a României.
