Insula Chios trăiește, în aceste zile, una dintre cele mai grele încercări din istoria sa recentă. Un incendiu devastator, alimentat de rafale puternice de vânt, a cuprins regiunea, forțând sute de oameni să-și părăsească locuințele, în timp ce pompierii se luptă contra cronometru să țină flăcările departe de case, păduri și terenuri agricole. Grecia a declarat stare de urgență pe insulă, iar eforturile de intervenție au fost intensificate la o scară fără precedent.
Focul mistuie pământul și răbdarea
Flăcările au izbucnit pe neașteptate în mai multe puncte ale insulei, într-o succesiune tulburătoare. Vântul puternic le-a împins cu o viteză imposibil de stăpânit, iar fumul gros s-a ridicat deasupra dealurilor, acoperind soarele și înăbușind aerul. Oamenii au fost nevoiți să-și lase în urmă casele, amintirile, animalele și tot ce au construit o viață întreagă. „Ne-am trezit cu flăcările lângă poartă. Am fugit doar cu hainele de pe noi”, povestește, cu lacrimi în ochi, un localnic din satul Nenita.
Capitala insulei, orașul Chios, a fost amenințată direct. Focul a coborât rapid spre nord, vest și sud, distrugând păduri și pășuni, provocând pene de curent și semănând panică în rândul locuitorilor. Unele zone sunt acum inaccesibile, iar liniștea obișnuită a verii a fost înlocuită cu zgomotul elicopterelor, sirenele vehiculelor de urgență și trosnetul sinistru al copacilor în flăcări.
Un efort uriaș, o luptă inegală
Ministrul pentru crize climatice și protecția civilă, Yiannis Kefalogiannis, a sosit luni pe insulă pentru a coordona direct intervențiile. A descris situația drept „foarte dificilă”, subliniind că focarele apar în valuri, iar eforturile pompierilor sunt sabotate de vremea capricioasă. „Avem nevoie de fiecare om, de fiecare resursă. Luptăm pentru fiecare gospodărie, pentru fiecare arbore”, a spus oficialul.
În total, peste 360 de pompieri sunt acum mobilizați pe insulă, sprijiniți de 68 de vehicule de intervenție. Din aer, 13 elicoptere și 4 avioane speciale reușesc cu greu să țină piept flăcărilor. În ciuda resurselor, intensitatea vântului și terenul accidentat fac misiunea extrem de complicată.
Masticul – comoara amenințată a insulei
Chios nu este doar un loc de vacanță sau un colț pitoresc al Greciei. Este singurul loc din lume unde se cultivă arborii de mastic, din care se extrage o rășină rară, cu utilizări medicale, cosmetice și alimentare. Comunitățile care trăiesc din această resursă unică privesc neputincioase cum culturile sunt cuprinse de foc. „Nu pierdem doar recolta, pierdem tradiția, pierdem ceea ce suntem”, spune Stelios, un cultivator din zona sudică.
Masticul, protejat de Uniunea Europeană și recunoscut pentru valoarea sa culturală, economică și ecologică, este în pericol real. În sudul insulei, pădurile de mastic au fost deja afectate, iar autoritățile locale trag un semnal de alarmă: refacerea acestor culturi poate dura decenii.
Un viitor tot mai fierbinte
Schimbările climatice fac ca aceste evenimente să nu mai fie excepții, ci o realitate tot mai frecventă. Grecia, aflată la granița sudică a Europei, este una dintre cele mai afectate țări de valurile de căldură și fenomenele extreme. Statul elen a investit, în ultimii ani, sute de milioane de euro pentru modernizarea sistemelor de intervenție, însă natura pare să meargă cu câțiva pași înainte.
În 2024, au fost angajați peste 18.000 de pompieri, tocmai pentru a răspunde unui sezon care se anunța dificil. Chios este prima mare probă de foc – la propriu și la figurat – pentru această nouă strategie.
Speranță în mijlocul cenușii
În ciuda tragediei, solidaritatea rămâne vie. Voluntari din întreaga regiune au venit să ajute, localnicii gătesc pentru pompieri, iar oamenii evacuați sunt adăpostiți în școli și săli de sport. „Nu ne lăsăm. Vom reconstrui, pas cu pas. Așa suntem noi, chioții – mândri și rezistenți”, spune Maria, o învățătoare din orașul afectat.
Pe insula Chios, focul arde pământul, dar nu și spiritul oamenilor. Iar acolo unde pământul a fost cuprins de cenușă, se pregătește deja locul pentru o nouă speranță.
