România traversează una dintre cele mai complicate perioade politice din ultimii ani, în contextul în care niciunul dintre liderii partidelor majore nu a acceptat să preia frâiele Guvernului. Atât Ilie Bolojan (PNL), cât și Sorin Grindeanu (PSD) au refuzat oferta de a deveni prim-ministru, iar președintele Nicușor Dan se vede nevoit să caute alternative. În lipsa unui acord politic, tot mai mult se discută despre posibilitatea instalării unui premier tehnocrat, care să asigure stabilitatea într-un moment critic pentru țară.
Ilie Bolojan spune „nu” funcției de premier
Desemnat inițial drept favorit pentru postul de prim-ministru, Ilie Bolojan, omul cu reputație de manager eficient și pragmatic, a ales să refuze această responsabilitate. Decizia nu a fost luată ușor, dar, potrivit surselor politice, liderul liberal a invocat presiunile uriașe pe care le-ar aduce mandatul într-o perioadă în care sunt necesare măsuri nepopulare, inclusiv tăieri de cheltuieli și ajustări fiscale. Bolojan ar fi preferat să-și protejeze capitalul electoral și să nu riște o eventuală erodare politică într-un climat social deja tensionat.
Grindeanu, al doilea refuz important
La scurt timp după refuzul lui Bolojan, a venit și cel al lui Sorin Grindeanu, liderul PSD. Deși partidul său are o prezență semnificativă în Parlament și o experiență consistentă de guvernare, Grindeanu a apreciat că asumarea unei guvernări într-un astfel de moment ar putea aduce mai multe riscuri decât beneficii. A invocat, de asemenea, posibila pierdere de încredere din partea electoratului dacă ar fi fost nevoit să impună măsuri de austeritate.
Anca Dragu, o variantă tot mai probabilă
În fața acestui impas politic, la Palatul Cotroceni a început să prindă contur ideea numirii unui prim-ministru tehnocrat. Printre cele mai vehiculate nume se află Anca Dragu, actual guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Fost ministru al Finanțelor în guvernul Dacian Cioloș și fost președinte al Senatului, Dragu este apreciată pentru competențele ei economice și pentru un stil de conducere echilibrat, fără excese politice. Alegerea sa ar putea aduce liniște pe piețele financiare și în relația cu Bruxelles-ul.
Pe lista scurtă a opțiunilor s-a aflat și Lucian Croitoru, consilier al BNR, dar acesta ar fi refuzat propunerea, invocând motive personale.
Negocieri tensionate între partide
Pe fundalul acestor refuzuri, negocierile între partide s-au transformat într-un adevărat câmp de luptă. PSD și USR au puncte de vedere divergente privind structura guvernului și prioritățile fiscale. Nici UDMR nu reușește să aducă un consens, deși liderul său, Kelemen Hunor, a declarat recent că programul de guvernare este aproape gata.
Problema principală nu mai pare să fie distribuirea portofoliilor, ci lipsa de asumare. Niciun partid nu vrea să fie asociat cu măsurile dure ce se prefigurează: creșterea taxelor, reorganizarea sistemului bugetar și reforme care, inevitabil, vor stârni nemulțumiri.
Presiunea pe Nicușor Dan crește
În acest climat tensionat, președintele Nicușor Dan este pus într-o poziție delicată. Conștient că timpul presează, se pare că este tot mai aproape de a face o mișcare decisivă: desemnarea unui premier tehnocrat, cu un mandat clar de reformă fiscală și stabilizare economică. Potrivit unor surse apropiate de Palatul Cotroceni, această opțiune ar putea fi oficializată în zilele următoare.
Ce urmează?
România are nevoie urgentă de un guvern funcțional. Deficitul bugetar este alarmant, încrederea investitorilor începe să scadă, iar societatea așteaptă măsuri clare și ferme. Varianta unui guvern politic pare tot mai greu de realizat, în timp ce o formulă tehnocrată — deși lipsită de legitimitate electorală directă — ar putea reprezenta o soluție de echilibru temporar.
Concluzie
Blocajul politic de la București pune România într-o poziție vulnerabilă, iar refuzurile liderilor principali de a-și asuma guvernarea sunt un simptom al fricii politice de impopularitate. În acest vid de voință, nume precum Anca Dragu apar ca variante viabile, capabile să gestioneze o criză care nu mai are timp de amânări. Următoarele zile sunt decisive — pentru clasa politică, dar mai ales pentru milioanele de români care așteaptă stabilitate și soluții.
