Radu Miruță a clarificat că sporirea vigilenței la baza NATO nu indică un pericol imediat pentru România, ci reprezintă o procedură standard în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
La baza militară Deveselu, una dintre cele mai importante facilități pentru apărarea antirachetă NATO din România, în aceste zile, forțele de securitate au crescut nivelul de control, iar verificările la intrare sunt mai stricte decât de obicei. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a intervenit la Antena 3 pentru a explica situația și a precizat că aceste măsuri sunt normale în astfel de contexte. El a subliniat că ridicarea nivelului de vigilență nu semnalează un risc pentru România, ci este o măsură obișnuită ca reacție la evenimentele recente din Orientul Mijlociu, mai ales cele din Iran. Aceste proceduri se încadrează în strategia de securitate națională și sunt aplicate în colaborare cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică.
Schimbări la bază care ridică întrebări
„Înseamnă că a crescut nivelul de vigilență cu privire la ce se întâmplă în jurul acestei situații din Iran. Acest nivel crește nu doar pentru că este acum războiul. Asta a fost cauza pentru creșterea de astăzi, de ieri, însă pe parcursul anului sunt foarte multe momente în care se modifică acest nivel fără să fie asociat cu războiul. Sunt niște instrucțiuni militare care atunci când apare un eveniment, cine se uită la monitoare se uită mai des, se uită mai atent, la intrarea în bazele militare sunt verificate mașinile, dacă vreți și în portbagaj, nu doar uitându-te pe geam. Sunt chestiuni care se întâmplă în mod curent. Lumea văzând explozii la televizor și tot felul de situații din Iran începe să se întrebe dacă nu cumva este un pericol specific pentru România.” – Radu Miruță
Aceste controale suplimentare fac parte din procedurile standard de securitate aplicate în toate bazele militare NATO din România, inclusiv la Deveselu. Ministrul a transmis că nu există niciun semnal că România ar fi în pericol sau că ar exista un risc suplimentar pentru cetățenii români. Aceste măsuri sunt aplicate și la recomandarea altor ministere ale apărării din statele NATO. Colaborarea cu structurile de intelligence și serviciile secrete ale alianței contribuie la monitorizarea permanentă a oricăror amenințări la adresa securității regionale.
Decizii care nu se văd la suprafață
„România nu a primit o astfel de solicitare pentru situația din Iran. Când vine o astfel de solicitare, ea nu vine generic, ela vine cu detalii. Nu pot să vă dau un răspuns pe o foaie ipotetică cu un anumit conținut. Evident, noi am sprijinit până acum toate țările membre NATO, este o decizie luată la nivel de alianță. Sunt discuții pe care le purtăm înainte. Până acum, României nu i s-a solicitat așa ceva pentru cazul Iran și nimic de pe suprafața României nu a fost folosit. Eu nu știu în acest moment o astfel de solicitare care să fi fost respinsă, nici pe alte cazuri pentru care a fost cerut sprijinul României, ca poziționare geografică, pentru alimentare, pentru depozitare, pentru diverse etape în diverse scenarii, eu nu știu o situație pentru care să fi fost refuzat.” – Radu Miruță
Cooperarea militară dintre România și SUA se desfășoară conform acordurilor bilaterale și a cadrului NATO, ceea ce asigură transparența deciziilor strategice. România a sprijinit toate țările membre NATO când a fost nevoie, iar aceste decizii se iau la nivel de alianță, în urma unor discuții prealabile. Acest lucru evidențiază angajamentul României față de solidaritatea colectivă și principiul apărării colective prevăzut de Articolul 5 al Tratatului NATO.
O privire în culisele alianței
„Nu suntem într-un astfel de scenariu. NATO a declarat că nu s-a implicat, este o acțiune a SUA cu Israel. Turcia care este membră NATO a fost ocolită chirurgical. Este evident că scopul Teheranului nu este în legătură cu a agresa NATO. Nu ne-a fost cerut sprijin pentru asta. României nu i s-a cerut sprijin. La nivel NATO poziția este de a urmări cu atenție ce se întâmplă, de a mări gradul de prudență și vigilență. Este obligatoriu ca să fim foarte atenți, dar nu a ajuns în România o astfel de solicitare. Ce se întâmplă acolo nu afectează siguranța României.” – Radu Miruță
Poziția NATO este de a urmări atent evoluțiile și de a crește gradul de prudență și vigilență. Măsurile luate la Deveselu sunt preventive, iar în prezent nu există date care să indice că România ar fi vizată sau că securitatea națională ar fi direct amenințată. Aceste acțiuni reflectă politica de descurajare și apărare a NATO în regiunea Mării Negre.
Ce nu se vede dincolo de gardurile bazei
Ministrul Apărării a transmis că măsurile de la Deveselu sunt strict preventive. Nu există semnale că România ar fi în pericol sau că ar putea fi implicată direct în conflictul din Iran. Situația este monitorizată permanent de autoritățile române și de partenerii din NATO. Acest tip de monitorizare este realizat cu ajutorul sistemelor radar și a mijloacelor de supraveghere electronică, care fac parte din infrastructura de apărare a bazei Deveselu.
România își respectă angajamentele ca membru NATO, iar nivelul crescut de vigilență este o măsură normală în astfel de perioade tensionate. Dacă vor apărea schimbări importante, autoritățile vor informa publicul. Pentru moment, nu există motive reale de îngrijorare, iar procedurile de securitate sunt aplicate pentru a preveni orice risc. Prezența forțelor aliate pe teritoriul României întărește securitatea regională și demonstrează importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite și cu ceilalți membri NATO.
