Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj fără echivoc pensionarilor din România, într-un moment în care tensiunile sociale și incertitudinea economică cresc de la o zi la alta. În primul său discurs oficial de la preluarea mandatului, șeful statului a dat asigurări ferme: „Nu se pune problema ca vreo pensie să scadă.” Mesajul vine ca răspuns la îngrijorările generate de neaplicarea indexării de 12% în ianuarie 2025, o decizie care i-a privat pe pensionari de aproximativ 330 de lei în fiecare lună.
Declarația liderului de la Cotroceni pare să vizeze direct eliminarea temerilor legate de o posibilă repetare a scenariului din 2010, când guvernul condus de Emil Boc a recurs la reducerea pensiilor cu 15%. „Degeaba mărim noi pensiile cu 2%, 3%, 5% dacă euro devine 6 lei. Noi trebuie să stabilizăm economia în țara asta, să stabilizăm prețurile, să stabilizăm cursul leului”, a subliniat Nicușor Dan, aducând în prim-plan nevoia de echilibru macroeconomic pentru a garanta sustenabilitatea sistemului de pensii.
În paralel cu aceste asigurări, președintele a reiterat că sistemul public de pensii se află în centrul reformelor anunțate. Printre măsurile vizate se numără simplificarea procesului birocratic, modernizarea serviciilor sociale din comunități, crearea unui sistem de îngrijire de lungă durată și sprijinirea celor vulnerabili, inclusiv prin combaterea violenței domestice și eliminarea barierelor în calea angajării femeilor.
În ceea ce privește bugetul, România se confruntă cu un deficit record, estimat la aproximativ 9% din PIB. Deși cifrele sunt îngrijorătoare, președintele a insistat că pensiile nu vor fi afectate de măsurile de austeritate. Mai mult, a declarat că odată ce deficitul va fi redus, guvernul va putea relua procesul de indexare a pensiilor. „Nu se pune problema ca vreo pensie să scadă dacă eu ajung președinte. Imediat după ce vom reuși să reducem acest deficit enorm, putem vorbi de indexarea pensiilor”, a afirmat Nicușor Dan în discursurile sale anterioare.
În acest context, însă, realitatea din teren este complicată. Aplicația informatică pentru recalcularea pensiilor, în valoare de 12 milioane de lei, nu funcționează corespunzător, iar acest blocaj tehnologic a dus la întârzieri de până la patru luni în plata noilor pensii. La Casa Națională de Pensii, nervozitatea e în creștere: mulți pensionari au ales calea instanței, invocând erori de calcul, recunoașterea incompletă a vechimii sau lipsa unei comunicări clare. Timpul de așteptare pentru o audiență poate ajunge chiar și la nouă luni.
Mai mult, deși noua lege a pensiilor, intrată în vigoare în septembrie 2024, prevede o indexare anuală, creșterea de 7% programată pentru ianuarie 2026 nu este, momentan, confirmată oficial. Lipsa de predictibilitate fiscală și politică alimentează incertitudinea, mai ales în rândul celor care depind integral de acest venit.
Pentru a susține sistemul, statul român a fost nevoit să împrumute aproximativ 40 de miliarde de lei. Analiștii financiari atrag atenția că, fără o redresare fiscală coerentă, riscurile legate de întârzierea plății pensiilor și salariilor bugetarilor pot deveni o realitate dură, în special începând cu toamna acestui an.
În același timp, reforma promisă este așteptată cu sufletul la gură nu doar de pensionari, ci și de funcționarii care lucrează în sistem. Blocajele administrative, lipsa personalului și infrastructura digitală depășită creează frustrări la toate nivelurile. Nicușor Dan a recunoscut că este necesară o modernizare urgentă a platformelor informatice și o îmbunătățire a comunicării directe cu publicul.
În concluzie, mesajul transmis de noul președinte este unul de calm și speranță: pensiile nu vor fi tăiate, iar reformele vor urmări să facă sistemul mai echitabil și mai eficient. Cu toate acestea, drumul până la stabilitatea promisă este lung, iar provocările sunt numeroase. Cei mai în vârstă români, care au trecut prin prea multe tranziții dureroase, așteaptă mai mult decât vorbe – așteaptă rezultate concrete.
