Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj ferm și liniștitor pensionarilor în primul său discurs oficial: pensiile nu vor fi tăiate. Declarația vine pe fondul unui climat social tensionat, cauzat de suspendarea indexării cu 12% la începutul anului 2025, o măsură care a afectat direct veniturile a milioane de români în vârstă, cu pierderi medii lunare de aproximativ 330 de lei.
Un angajament clar: „Nu se pune problema ca vreo pensie să scadă”
„Degeaba mărim noi pensiile cu 2%, 3%, 5% dacă euro devine 6 lei. (…) Trebuie să stabilizăm economia în țara asta, să stabilizăm prețurile, să stabilizăm cursul leului”, a declarat președintele, făcând trimitere directă la instabilitatea economică din ultimele luni. Nicușor Dan a reiterat că tăierile de pensii, cum s-au întâmplat în perioada 2010, nu vor fi repetate sub mandatul său.
Reformarea sistemului de pensii, o prioritate de mandat
Președintele a prezentat o viziune axată pe reformă și modernizare, nu doar pe supraviețuire administrativă. Printre obiectivele anunțate se numără:
- simplificarea și eficientizarea procedurilor de pensie;
- dezvoltarea rețelei de servicii sociale la nivel comunitar;
- implementarea unui sistem național de îngrijire de lungă durată și paliativă;
- combaterea violenței domestice și sprijinirea participării femeilor pe piața muncii.
Această abordare vizează nu doar beneficiarii actuali ai sistemului, ci și întărirea structurii sociale pe termen lung.
Presiunea deficitului bugetar și promisiunea indexării
România se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 9% din PIB, ceea ce alimentează temerile legate de posibile tăieri de cheltuieli în sectorul public. Cu toate acestea, președintele a reafirmat: „Nu se pune problema ca vreo pensie să scadă dacă eu sunt președinte”. Mai mult, Nicușor Dan a adăugat că indexarea pensiilor va putea fi reluată imediat ce deficitul va fi redus în limite sustenabile.
Blocajul informatic și întârzierile la recalculare
Una dintre cele mai stringente probleme ale momentului este legată de întârzierile în recalcularea pensiilor. Cauza principală: un blocaj informatic. Aplicația „mica recalculare”, care a costat statul 12 milioane de lei, nu funcționează conform așteptărilor. Astfel, plata pensiilor recalculate este întârziată cu până la patru luni. Timpul de așteptare pentru o audiență la Casa Națională de Pensii poate ajunge chiar și la 9 luni.
Situația a generat un val de nemulțumiri în rândul pensionarilor, mulți dintre aceștia alegând să-și caute dreptatea în instanță, nemulțumiți de aplicarea noilor formule de calcul și de recunoașterea vechimii în muncă.
Indexarea din 2026, în suspans
Legea Pensiilor, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, prevede o indexare anuală a pensiilor. Totuși, indexarea planificată pentru ianuarie 2025 a fost suspendată fără o justificare clară. În prezent, nici majorarea de 7% anunțată pentru începutul anului 2026 nu este garantată. Președintele nu a oferit un termen precis pentru reluarea acestor ajustări, dar a insistat că ele vor deveni posibile odată cu stabilizarea macroeconomică.
40 de miliarde de lei – prețul susținerii sistemului
Pentru a putea susține plata pensiilor, statul a apelat la credite în valoare totală de aproximativ 40 de miliarde de lei. Este o povară uriașă asupra bugetului național. Analiștii economici avertizează că, în lipsa unei corecții fiscale riguroase, România ar putea întâmpina dificultăți majore în plata pensiilor și salariilor bugetarilor începând din toamnă.
Modernizare administrativă, așteptată de sistem și cetățeni
În paralel cu promisiunile privind menținerea și ajustarea pensiilor, președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra necesității unei modernizări urgente a infrastructurii informatice a Caselor de Pensii. Reformele nu trebuie să vizeze doar beneficiarii, ci și angajații sistemului, care lucrează în condiții tehnice depășite și cu un grad ridicat de ineficiență birocratică.
Concluzie
Într-un context economic fragil și social tensionat, mesajul transmis de președintele României este unul de echilibru și responsabilitate. Pensiile nu vor fi reduse, iar reformele vor fi centrate pe modernizarea administrației și consolidarea unui sistem sustenabil. Cu toate acestea, aplicarea acestor măsuri rămâne un test major pentru actuala administrație, în fața unei populații tot mai îngrijorate de viitorul său financiar.
