Președintele României, Nicușor Dan, pare hotărât să-și respecte promisiunile din campania electorală, însă prioritățile momentului îl obligă să-și tempereze pașii. Întrebat marți dacă va apela la specialiști în IT pentru a verifica posibilele nereguli din timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 – un angajament ferm asumat în fața alegătorilor – răspunsul său a fost sincer, dar tranșant: „Nu este prima, prima urgență acum. Urgențele sunt deficitul și Guvernul. Imediat după.”
Declarația a fost făcută într-un cadru informal, chiar în fața locuinței sale, acolo unde jurnaliștii l-au abordat cu privire la agenda pe termen scurt a președinției sale. Este un răspuns care reflectă poate nu abandonul unui obiectiv, ci mai degrabă o reconfigurare logică a pașilor: întâi stabilitate financiară și guvernamentală, apoi analiza promisiunilor majore.
Tema alegerilor din 2024 rămâne una extrem de delicată. În primăvară, invitat la emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV, Nicușor Dan promitea clar: „Fără discuție, da”, atunci când a fost întrebat dacă va veni cu un raport detaliat despre presupusa anulare a rezultatului electoral. Nu doar că a confirmat interesul față de subiect, dar a și atras atenția că informațiile apărute până în acel moment sunt departe de a fi suficiente. „Nu e deloc suficient ce s-a publicat până acum. (…) Pe de altă parte, noi am avut niște progrese, chiar dacă relativ timide, în sensul că acum o lună nu aveam dovada faptului că Bogdan Peșchir a plătit un milion de euro. Acum trei săptămâni cred că a fost, a existat această probă pe care Parchetul a făcut-o și îmi închipui că sunt niște investigații în curs”, explica el.
Pentru actualul președinte, este esențial ca cetățenii români și partenerii internaționali să fie informați în legătură cu stadiul investigațiilor, chiar dacă nu se pot oferi detalii din dosarele aflate în lucru. Din perspectiva lui, transparența nu trebuie să afecteze mersul anchetei, dar este o obligație morală într-un context atât de sensibil pentru democrația românească.
Între timp, presiunea formării unui nou Guvern domină agenda politică. Nicușor Dan a anunțat că un termen realist pentru instalarea Executivului ar fi de aproximativ două săptămâni. Raționamentul din spatele acestei estimări ține de complexitatea negocierilor dintr-o coaliție formată din mai mulți parteneri, fiecare cu prioritățile și sensibilitățile sale. „Este bine ca multe din lucrurile pe care ne așteptăm să avem divergențe să fie scrise”, a spus președintele, subliniind că anticiparea și prevenirea conflictelor sunt cheia unei guvernări eficiente.
Marți, președintele urma să aibă o întâlnire importantă cu Comisia Tehnică pe buget și deficit, una dintre cele aproximativ 15 comisii care lucrează în paralel la conturarea programului de guvernare și la armonizarea pozițiilor partidelor implicate. „Există o Comisie Tehnică pe buget, deficit, există vreo 15 comisii pe celelalte subiecte și există discuția liderilor. O să mă întâlnesc astăzi cu ei să vedem pe unde suntem”, a explicat el.
Cât despre viitorul premier, Nicușor Dan a evitat să confirme un nume. Întrebat dacă, în afară de Ilie Bolojan, mai există alte variante luate în calcul, a răspuns scurt: „Discuția este în curs.” Este însă clar că președintele nu va face o desemnare formală fără a avea garanția unei majorități solide în Parlament: „Desemnarea premierului o să o fac când o să știu că va exista o susținere în Parlament, pentru că nu ne permitem să facem jocuri.”
Este o poziție care exprimă atât prudență, cât și realism politic. Într-o țară marcată de instabilitate cronică, cu un deficit bugetar aflat sub lupa partenerilor europeni, dar și cu o societate tot mai polarizată, pașii făcuți de la Cotroceni trebuie să fie calculați și bine ancorați în realitate.
Cu toate acestea, rămâne întrebarea: când va reveni pe agenda Palatului Cotroceni investigația privind neregulile de la prezidențialele din 2024? Pentru mulți alegători, este un subiect care ține de esența încrederii în stat și în democrație. Nicușor Dan a promis că va reveni asupra lui „imediat după” ce urgențele bugetare și guvernamentale vor fi stabilizate.
Până atunci, România așteaptă un guvern funcțional și, poate mai ales, o viziune clară asupra direcției în care va merge țara în următorii ani. Iar toate acestea depind, în mod evident, de capacitatea liderilor de a pune pe masă nu doar idei, ci și soluții.
