Președintele României, Nicușor Dan, se confruntă cu prima sancțiune oficială din partea unei instituții a statului, la doar două zile după ce a depus jurământul pentru funcția supremă în stat. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituția responsabilă de supravegherea corectitudinii procesului electoral, i-a aplicat o amendă, potrivit unei dezvăluiri făcute publice de avocatul Toni Neacșu.
Sancțiune după învestire
Conform informațiilor postate de avocatul Neacșu pe pagina sa de Facebook, sancțiunea a fost aplicată președintelui în data de 30 mai, adică la scurt timp după instalarea oficială la Cotroceni. Motivul exact al amenzii nu a fost făcut public de AEP, însă avocatul sugerează că aceasta ar avea legătură cu ultimele zile ale campaniei electorale.
„Nu știm nici cuantumul amenzii și nici faptele ilicite pentru care s-a aplicat, știm doar că președintele României a făcut plângere în instanță la data de 16 iunie 2025”, a precizat Toni Neacșu, exprimându-și îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență din partea instituției care a aplicat sancțiunea.
O problemă de principiu: transparența deciziilor publice
În opinia avocatului, astfel de situații, mai ales când îl vizează chiar șeful statului, ar trebui tratate cu mai multă claritate și responsabilitate din partea autorităților. „Poate nu ar fi rău că Autoritatea Electorală Permanentă să fie ceva mai transparentă cu neregulile pe care le constată”, a scris acesta în mesajul public.
Faptul că informațiile esențiale lipsesc – precum suma amenzii sau fapta concretă – ridică semne de întrebare legate de modul în care AEP comunică și administrează sancțiunile în spațiul public. Plângerea depusă de președintele Nicușor Dan în instanță arată, de asemenea, că situația nu este considerată una minoră.
Susținerea online poate costa: cazul Vlad Gheorghe
Pe fondul acestui context, un alt episod recent aduce în atenție o problemă tot mai discutată în spațiul public – sancționarea opiniilor exprimate online în perioada electorală. Vlad Gheorghe, politician independent și fost europarlamentar, a fost amendat cu 15.000 de lei de către aceeași instituție, AEP, pentru că și-a declarat susținerea față de Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.
„Am primit amendă de 15.000 de lei de la AEP. Pentru că am scris pe Facebook că îl susțin pe Nicușor Dan. Serios”, a transmis Gheorghe, explicând că motivul sancțiunii ar fi lipsa etichetării postării cu CMF – codul de mandatar financiar, obligatoriu în timpul campaniei electorale pentru orice material de promovare.
Fostul europarlamentar a contestat deja amenda în instanță și a anunțat că va sprijini și alți cetățeni sancționați în mod similar. „Nu am fost contracandidat și nici nu am distribuit materiale electorale oficiale. Eram un cetățean – politician, da – care și-a exprimat o opinie. Ăsta a fost delictul”, a mai adăugat Vlad Gheorghe, subliniind caracterul disproporționat al sancțiunii în raport cu fapta.
O problemă de fond: granița dintre opinie și propagandă
Ambele cazuri – cel al președintelui Nicușor Dan și cel al susținătorului său, Vlad Gheorghe – readuc în prim-plan o discuție mai amplă despre limitele libertății de exprimare în context electoral și despre rolul reglementator al AEP. Deși legislația electorală impune reguli stricte pentru finanțarea și promovarea candidaților, apare întrebarea legitimă dacă exprimarea unei opinii personale, fie ea și de către un politician, ar trebui sancționată la fel ca o campanie coordonată.
Pe de altă parte, sancționarea președintelui ales la doar câteva zile de la preluarea mandatului devine un eveniment simbolic și, posibil, o premieră în istoria post-decembristă. Faptul că instituțiile statului își exercită atribuțiile inclusiv față de cea mai înaltă funcție publică poate fi un semn de normalitate democratică, dar lipsa de transparență în aplicarea acestor măsuri riscă să umbrească această impresie.
Concluzie
Indiferent de deznodământul procesului deschis de Nicușor Dan, situația aduce în atenție nevoia de regândire a modului în care instituțiile statului comunică și aplică sancțiuni, mai ales într-un climat politic tensionat și într-un spațiu public dominat de rețelele sociale. Iar pentru cetățeni, rămâne întrebarea esențială: unde se termină libertatea de exprimare și unde începe propaganda electorală neasumată?
