România se află într-un moment de cumpănă, poate cel mai delicat din ultimii ani. Cu un deficit bugetar care a sărit de 9% din PIB, viitorul apropiat nu mai poate fi construit pe promisiuni, ci doar pe decizii ferme. În mijlocul acestei crize, Ilie Bolojan, premierul desemnat, aduce în prim-plan ideea unui Guvern care să nu mai funcționeze după logica risipei, ci după logica echilibrului. Un Guvern care, pentru a nu se prăbuși sub propria greutate, ar putea fi nevoit să taie adânc în cheltuieli – inclusiv în cele cu pensiile și salariile bugetarilor.
Negocieri intense și tensiuni de culise
Duminică, în birouri bine păzite și în săli de ședință încărcate de tensiune, liderii politici au negociat fiecare funcție, fiecare direcție de guvernare, încercând să pună cap la cap un Executiv care să reziste furtunii. Încă de dimineață, liberalii s-au întâlnit la Camera Deputaților, în timp ce PSD și-a chemat liderii la Vila Lac, într-o ședință cu miză uriașă. UDMR, USR și reprezentanții minorităților au fost și ei parte a acestui joc de echilibru.
Discuțiile au fost aprinse. Nimeni nu vrea să preia portofolii fără putere, dar toți știu că ceea ce urmează va fi dureros: tăieri, restructurări, reforme profunde. Nu e un guvern pentru vremuri liniștite, ci unul care trebuie să repare o structură bugetară ajunsă în pragul colapsului.
Ilie Bolojan: „Nu ne mai permitem generozitatea fără acoperire”
Cu sinceritate și un ton grav, Ilie Bolojan a recunoscut că statul român a fost, în ultimii ani, prea generos cu bani pe care nu îi avea. Creșterile salariale din sectorul bugetar au depășit atât inflația, cât și ritmul de creștere al veniturilor statului. Iar fondul de pensii a crescut cu 53% în doar patru ani, deși inflația acumulată a fost de doar 36%.
„Avem în anumite sectoare prea mulți angajați. Fondurile de salarii pot fi ajustate fără să afectăm activitatea instituțiilor”, a spus Bolojan. E o afirmație care, rostită în plin an electoral, ar fi stârnit proteste. Dar acum, în pragul unei crize reale, poate fi începutul unui dialog dureros, dar necesar.
Un stat care susține prea mulți, cu prea puțini
Datele invocate de premierul desemnat sunt îngrijorătoare: peste 4 milioane de români cu vârste între 15 și 64 de ani nu lucrează. Suntem pe penultimul loc în Europa la ocuparea forței de muncă și pe ultimul loc în privința celor care au între 55 și 64 de ani. Pensionările anticipate, deși legale, au creat o povară pe care bugetul de stat nu o mai poate duce.
Mizele politice: funcții, influență, responsabilitate
PNL și PSD au împărțit în linii mari ministerele, dar pe unele portofolii lupta e încă deschisă. La Finanțe, se bat Marcel Boloș și Alexandru Nazare. La Sănătate, social-democrații ezită între Alexandru Rogobete și Adrian Streinu-Cercel. Ministerul Educației pare să meargă la Daniel David, în timp ce Cătălin Predoiu rămâne la Interne.
USR revine în guvernare cu patru miniștri. Diana Buzoianu va conduce Mediul, Oana Țoiu va merge la Externe, Radu Miruță va prelua Economia și Digitalizarea, iar Ionuț Moșteanu devine ministru al Apărării și vicepremier. Dominic Fritz, liderul USR, spune că partidul său intră într-o coaliție pro-europeană din convingere, nu din oportunism. „Avem viziuni diferite, dar România are nevoie de stabilitate și seriozitate”, a punctat acesta.
O listă de guvern provizorie, un viitor incert
Conform surselor politice, noul Guvern ar putea arăta astfel:
- Prim-ministru: Ilie Bolojan (PNL)
- Vicepremieri: Marian Neacșu (PSD), Tanczos Barna (UDMR), Ionuț Moșteanu (USR)
- Finanțe: Alexandru Nazare / Marcel Boloș (PNL)
- Sănătate: Alexandru Rogobete / Adrian Streinu-Cercel (PSD)
- Educație: Daniel David (PNL)
- Externe: Oana Țoiu (USR)
- Muncă: Petre Florin Manole (PSD)
- Transporturi: Ciprian Șerban (PSD)
- Cultură: Demeter András István (UDMR)
- Dezvoltare: Cseke Attila (UDMR)
- Energie: Bogdan Ivan (PSD)
- Justiție: Radu Marinescu (PSD)
- Mediu: Diana Buzoianu (USR)
Marți, un nou început?
Dacă totul decurge conform planului, luni ar trebui să înceapă audierile și votul de învestitură în Parlament. Marți, noul Guvern ar putea depune jurământul la Cotroceni. Dar totul depinde de finalizarea negocierilor și de consensul partidelor pe ultimele detalii.
România privește acum către Palatul Cotroceni și către birourile de partid. În acele încăperi, liderii politici nu discută doar despre funcții. Discută despre pensiile părinților noștri, despre salariile profesorilor copiilor noștri, despre drumurile pe care circulăm, spitalele în care ne tratăm și despre șansa noastră, ca țară, de a nu cădea în prăpastia unei crize profunde.
