Moșii de vară sunt prăznuiți în fiecare an, cu o zi înainte de Rusalii, la 49 de zile de la Învierea Domnului. În 2025, Moșii sunt sărbătoriți sâmbătă, 7 iunie, fiind un moment profund dedicat pomenirii celor trecuți în neființă.
Această zi este cunoscută și sub numele de Moșii cireșelor sau Moșii de Rusalii și are o semnificație aparte în tradiția ortodoxă. Se spune că, de Rusalii, sufletele celor adormiți se întorc în Împărăția lui Dumnezeu, iar rugăciunile, slujbele și darurile aduse în memoria lor le ușurează drumul spre lumină.
Încă din primele veacuri creștine, oamenii s-au rugat pentru sufletele celor care au plecat din această lume. Prin rugăciune, cântări bisericești și mici ofrande, creștinii speră ca păcatele celor adormiți să fie iertate și ca aceștia să se bucure de viața veșnică promisă de Dumnezeu. Credința în nemurirea sufletului și în Judecata divină este unul dintre pilonii de bază ai creștinismului.
Iisus Hristos a subliniat această credință în nemurirea sufletului atunci când a spus, intrând în casa lui Iair, al cărui copil murise: „Nu plângeți, căci nu a murit, ci doarme!”. Trupul omului se întoarce în pământ, dar sufletul său, prin harul lui Dumnezeu, poate ajunge în Împărăția cerurilor.
Se spune că sufletele celor morți ies din morminte în Joia Mare, înainte de Paște, și rătăcesc prin lume timp de cincizeci de zile. În Sâmbăta Moșilor, ele se întorc acasă, în locurile unde au trăit, iar pentru a se putea reîntoarce în liniște în lumea de dincolo, au nevoie de pomenire și milostenie.
În această zi, creștinii obișnuiesc să împodobească ferestrele și ușile caselor cu flori de tei sau frunze de nuc, simboluri ale purificării și protecției. Se crede că astfel, sufletele se pot opri pentru o clipă acasă, simțind iubirea celor rămași în viață.
De Moșii de vară, se dă de pomană mâncare caldă și vase împodobite cu cireșe sau flori de tei. Este un obicei ca aceste vase să fie din lut și să conțină alimente care i-au plăcut celui răposat. Se oferă, de obicei, sarmale în foi de viță, orez cu lapte, colaci, cireșe coapte, brânzeturi, bucăți de carne și un pahar de vin roșu, alături de o lumânare aprinsă.
Tradiția spune că pomana trebuie să fie caldă, pentru ca mirosul mâncării să aline dorul de casă al sufletului și să îl ajute să se reîntoarcă împăcat în Împărăția Domnului. Se mai crede că femeile care merg la biserică și pregătesc cu evlavie aceste pomeni vor fi ocrotite tot anul și vor avea parte de sănătate și belșug.
Un alt obicei vechi este acela de a pune în pomană câteva fire de ceapă verde sau usturoi, alături de mâncare, ca simbol al fertilității și al protecției gospodăriei. Se spune că, astfel, grădina va rodi din belșug, iar casa va fi ferită de necazuri.
Moșii de vară pregătesc, de asemenea, sufletul pentru marea sărbătoare care urmează – Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile, ce are loc la 50 de zile după Paște. Această sărbătoare marchează momentul în care Duhul Sfânt coboară asupra apostolilor și le dă puterea de a vorbi în limbi și de a duce mai departe învățătura creștină. Este considerată și ziua de naștere a Bisericii Creștine.
Conform tradiției, până la Rusalii, toate sufletele care au rătăcit prin lume trebuie să se întoarcă în ceruri. Dacă sunt pomenite cu credință și cu dragoste, ele se pot întoarce împăcate, ducând cu ele binecuvântarea celor rămași pe pământ. Moșii de vară rămân, așadar, o sărbătoare a memoriei, a iertării și a legăturii tainice dintre cele două lumi.
Mulțumesc pentru prețioasele informații!