Ziua de 23 iunie 2025 a adus, într-un ritm intens și aproape ceremonial, schimbarea de care scena politică românească avea nevoie. Ilie Bolojan, cunoscut pentru stilul său pragmatic și orientat spre rezultate, a fost învestit oficial în funcția de prim-ministru, iar noul Guvern format sub conducerea sa a trecut cu bine toate etapele de validare, într-o atmosferă tensionată, dar profund simbolică pentru direcția în care România se îndreaptă.
Un Guvern format într-o zi încărcată de decizii
Încă de la primele ore ale dimineții, activitatea politică s-a desfășurat într-un ritm accelerat. La ora 6:30, s-a semnat protocolul oficial de constituire a coaliției de guvernare. A urmat maratonul audierilor în comisiile parlamentare, unde miniștrii propuși au fost analizați, întrebați, provocați și, în cele din urmă, validați. Fiecare comisie a avut propriul ritm, propria atmosferă – unele tensionate, altele liniștite, dar toate încheiate cu avize favorabile.
Ilie Bolojan a știut să transmită clar că nu va lăsa timpul să curgă în gol. „Este esențial să începem cât mai repede. România nu mai are timp de pierdut,” a spus acesta în Parlament. Într-o societate tot mai obosită de promisiuni și tergiversări, cuvintele sale au venit ca un semnal al unei noi etape.
O echipă guvernamentală extinsă și diversificată
Cabinetul Bolojan este format dintr-o echipă de 20 de miniștri, coordonată de nu mai puțin de cinci vicepremieri, care acoperă o paletă largă de responsabilități. Alături de premier se află Marian Neacșu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Ionuț Moșteanu (USR), Tánczos Barna (UDMR) și Dragoș Anastasiu, ultimul având misiunea de a coordona reforma aparatului bugetar.
Fiecare minister are în frunte un om cu misiuni clare. De la Finanțe, unde Alexandru Nazare va avea rolul de a păstra echilibrul economic, la Educație, unde Daniel David, cu un profil academic solid, își propune să readucă stabilitatea în școli și universități. La Sănătate, Alexandru Rogobete, unul dintre cei mai tineri miniștri, vine cu o viziune modernă asupra sistemului. Iar la Justiție, Radu Marinescu este chemat să readucă încrederea cetățenilor într-un domeniu deseori pus sub semnul întrebării.
Momente tensionate, dar voturi clare
Printre episoadele notabile ale zilei se numără audierea ministrului propus pentru Dezvoltare, Cseke Attila. Opoziția a refuzat să ia loc la masa comisiei, alegând să participe în picioare, un gest de protest simbolic. Cu toate acestea, Cseke a obținut aviz favorabil cu 29 de voturi „pentru” și doar 7 „împotrivă”.
În altă comisie, ministrul propus la Agricultură, Florin-Ionuț Barbu, a atras atenția cu un discurs ancorat în nevoile reale ale țării. „Avem 1,6 milioane de hectare reabilitate pentru irigații. Până în 2027 vrem să ajungem la 2,7 milioane. Este o prioritate de securitate alimentară națională,” a spus el. Mesajul său a fost primit cu aplauze chiar și din partea unor parlamentari din opoziție.
Votul final și pasul spre Cotroceni
În jurul orei 16:30, plenul reunit al Parlamentului a fost convocat pentru votul de învestitură. Cu o coaliție solidă în spate, Guvernul Bolojan a fost confirmat fără emoții. Seara, miniștrii s-au deplasat la Palatul Cotroceni pentru a depune jurământul, într-un moment solemn care a încheiat o zi plină de decizii.
O promisiune de reformă, dar și de echilibru
Ilie Bolojan nu a evitat subiectele sensibile. A vorbit clar despre nevoia de a reduce cheltuielile inutile, de a elimina risipa și de a reforma profund administrația. „Nu toate deciziile vor fi populare. Dar dacă le evităm, pierdem încrederea oamenilor. România are nevoie de curaj,” a transmis premierul, din nou cu un ton apăsat, dar echilibrat.
Formarea acestui Guvern aduce cu sine nu doar o schimbare de oameni, ci și promisiunea unei schimbări de paradigmă. De la administrația publică până la investiții, de la economie până la educație, toate domeniile au fost acoperite de un program de guvernare care, deși încă lipsit de detalii complete, reflectă o direcție: reforma este inevitabilă.
Este începutul unui drum dificil, dar necesar. Rămâne de văzut dacă echipa Bolojan va reuși să transforme intențiile în acțiuni și planurile în rezultate vizibile pentru oameni. Până atunci, 23 iunie 2025 rămâne o zi de referință pentru politica românească – o zi în care promisiunea schimbării a căpătat, în sfârșit, o formă concretă.
