Slănina de porc, adesea privită cu suspiciune și etichetată drept inamicul siluetei și al sănătății, își recapătă, pas cu pas, locul binemeritat în bucătăria tradițională și, mai ales, în alimentația echilibrată. Mihaela Bilic, medic nutriționist cu experiență, vine cu o perspectivă echilibrată și surprinzătoare: acest aliment, considerat cândva de bază în hrana românilor, nu este deloc atât de nociv pe cât se crede. Ba chiar dimpotrivă.
Slănina, mai aproape de somon decât de untură
„Pe cât este de gustoasă, pe atât de periculoasă se crede că este pentru sănătate”, spune Mihaela Bilic, dar demontează imediat acest mit. Vorbind despre slănina provenită mai ales de la porcii din rasa Mangalița, nutriționista explică faptul că profilul de acizi grași este, în mod surprinzător, similar cu cel al somonului sau chiar al uleiului de măsline. Aceasta conține o proporție ridicată de grăsimi mono- și poli-nesaturate – aceleași tipuri de grăsimi benefice pe care le căutăm în alimente considerate sănătoase.
Cu alte cuvinte, nu toate grăsimile sunt rele, iar în slănină se regăsesc unele dintre cele mai valoroase tipuri pentru organism, dacă sunt consumate în cantități moderate și integrate într-un stil de viață activ și echilibrat.
Un sprijin discret pentru inimă și imunitate
Puțini știu că slănina este o sursă excelentă de acid arahidonic – un compus implicat în numeroase procese benefice în organism. Acest acid gras are un rol în reglarea nivelului colesterolului, contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar și ajută la protejarea mușchiului inimii. Într-un ritm de viață în care totul pare să fie pe fugă, iar alimentația devine din ce în ce mai procesată, o felie mică de slănină autentică poate aduce un plus de valoare nutrițională.
Este important, desigur, să alegem produse naturale, fără aditivi, provenite de la animale hrănite corect. Ideal ar fi să optăm pentru slănina obținută în gospodăriile țărănești, de la rase tradiționale, precum Mangalița, recunoscută pentru calitatea cărnii și a grăsimii sale.
Aliat de nădejde împotriva mahmurelii
Un alt aspect puțin cunoscut este rolul pe care slănina îl poate juca în protejarea organismului de efectele alcoolului. Consumată înainte de o masă bogată în băuturi alcoolice, slănina acționează ca un veritabil pansament gastric. Grăsimea formează un strat protector pe mucoasa stomacului, ceea ce întârzie absorbția alcoolului în sânge și reduce riscul de mahmureală. Este un remediu cunoscut de bunicii noștri, dar susținut acum și de explicații științifice.
Leac vechi pentru dureri articulare
În medicina populară românească, slănina are și utilizări externe, în special pentru calmarea durerilor articulare. O compresă obținută din slănină tocată și amestecată cu o lingură de miere, aplicată pe zona dureroasă, acoperită cu hârtie de pergament și învelită cu un fular gros, se lasă să acționeze peste noapte. Se spune că are efect antiinflamator și că reduce tensiunea musculară. Chiar dacă medicina modernă vine cu tratamente sofisticate, în unele cazuri remediile tradiționale încă își arată eficiența.
Consumul moderat – cheia unei alegeri sănătoase
Desigur, slănina nu trebuie transformată în aliment de bază sau consumată în cantități mari. Moderația este esențială. Fiind un aliment caloric, excesul poate contribui la creșterea în greutate și la apariția unor dezechilibre metabolice. Dar atunci când este savurată cu măsură, la micul dejun sau într-un sandviș rustic, poate fi chiar benefică.
Mihaela Bilic subliniază clar: „Nu există alimente bune sau rele, ci doar cantități nepotrivite.” În loc să ne temem de slănină, ar trebui să ne temem de sedentarism, de stres și de mesele procesate din ambalaje colorate, care adesea promit sănătate, dar oferă contrariul.
Slănina, un aliment cu suflet
Într-o lume în care etichetele nutriționale devin tot mai greu de descifrat și în care alimentele par desprinse din laboratoare, slănina aduce cu ea ceva ce nu poate fi fabricat: autenticitatea. Are gust, are istorie, are memorie. Este legată de mesele de sărbătoare de la țară, de iernile petrecute lângă sobă, de bunici și de copilării pline de tihnă.
Slănina nu este doar un aliment – este o parte din cultura noastră culinară. Iar atunci când știința o confirmă, parcă e și mai ușor să ne bucurăm de ea fără vinovăție. Totul ține de echilibru, de înțelepciune și de a ști când și cât să punem în farfurie.
